Tril

Tril cu grațioasă poftă de lumină –
O, femeie! O, magica mea femeie!
Vino zburând afară din noapte,
Încântătoareo, strălucitoareo!
Vino de peste mări, vino din zări,
Din Arcadia și Goeția pe șapte cărări!
Călătorește ca Bachus cu fauni și leoparzi
Și nimfe și satiri, până în mine arzi,
Pe-un asin de oglindă, vino pe mare,
Vino spre mine, vino din soare,
Vino cu Shiva în rochie de mireasă,
Păstoriță și regină, tu, cea mai frumoasă!
Vino cu Diana, încălțată cu mătase,
Și spală-ți, sublimo, nestematele coapse!
În luna de peste păduri ca-ntr-un taxi,
Pe un cal de bling-blinguri, cum numai tu știi,
Hai vino! O, vino, plutește pe val,
Cufundă-te-n purpura acestui tril pasional
Și vino! Mi-e sufletul trist, prizonier,
Privește prin irișii mei plini de cer
Prostia-dezmățul-desfrâul-răutatea
Și plânge-n dumbrava-ncâlcită,-n cetatea
De noduri și cioturi a copacului viu
Ce-i suflet și spirit și creier și trup –
O, vino, hai vino, diavol sau dumnezeu,
La mine, în mine, mereu spre mereu!
Vino cu trompete, chitări și țambal,
De peste munte, de peste deal!
Vino cu tobe cântând la vioară,
Din primăvară pe zi și pe seară!
Vino prin fluier în mine direct
Fă-mă perfect, o, fă-mă perfect!
Eu te aștept, mă crispez, mă zvârcolesc,
Trag aer prin nări, dar n-am ramuri să-l cuibăresc
În trupu-mi obosit și neîncheiat,
Puternic ca tigrul, tăios și damnat –
O vino, hai vino! Mă simt amorțit
De unica-mi poftă de-a fi răsărit!
Taie cu raza-ți cătușele-mi ruginite,
Atotdevoratoareo, atotnăscătoareo!
Dă-mi semnul Ochiului Atotvăzător,
Simbolul erect al coapsei spinoase,
Cuvântul nebuniei și-al misterelor
Cântă-mi-l prin oase,
Dă-mi aripi să zbor!
Sunt un om: O, Cybele, fă cum vrei tu,
Cum un mare zeu poate, cum știi numai tu,
Urcă-mi prin spate, urcă-mi, sunt treaz,
Fluieră-mi prin Jachin și Boaz,
Umple-mi shushumna!
Vulturul sfâșie cu ciocul și gheara;
Zeii se retrag, e sâmbătă seara,
Mă nasc din moarte pe columna
Unicorunului! Sînt tu! sînt tu, sînt și unu și una!
Sunt perechea ta, sunt omul tău,
Țapul turmei tale, cel bun și cel rău,
Sunt aur, sunt zeu!
Carne pe osul tău, floare pe sceptrul tău,
Mereu, mereu!
Cu copite de oțel alerg peste stânci,
Prin solstițiu spre echinox și în zbor și pe brânci;
Și-aiurez, violez, hăcuiesc, jefuiesc,
Pe pământ și în cer, lumea toat-o trezesc;
Maenado, fecioaro, te iubesc, te iubesc!