sâmbătă, 2 decembrie 2017

Sanat-sujata said

"Dhritarashtra said, 'What is the object of asceticism (mauna)? Of the two kinds of mauna (viz., the restraining of speech and meditation), which is approved by thee? O learned one, tell me the true aspect of mauna. Can a person of learning attain to a state of quietude and emancipation (moksha) by that mauna? O Muni, how also is asceticism (mauna) to be practised here?'
"Sanat-sujata said, 'Since the Supreme Soul cannot be penetrated by both the Vedas and the mind, it is for this that Soul itself is called mauna. That from which both the Vedic syllable Om and this one (ordinary sounds) have arisen, that One, O king, is displayed as the Word.'
"Dhritarashtra said, 'Is he that knoweth both the Rig and the Yajus Vedas, is he that knoweth the Sama Veda, sullied by sins or not when he commiteth sins?'
"Sanat-sujata said, 'I tell thee truly that the man that hath not restrained his senses is not rescued from his sinful acts by either the Sama or the Rig, or the Yajus Veda. The Vedas never rescue from sin the deceitful person living by deceit. On the other hand, like newfledged birds forsaking their nest, the Vedas forsake such a person at the end.'
"Dhritarashtra said, 'O thou that hast restrained thy senses, if, indeed, the Vedas are not competent to rescue a person without the aid of virtue, whence then is this delusion of the Brahmanas that the Vedas are always destructive of sins?'
"Sanat-sujata said, 'O magnanimous one, this universe hath sprung from that Supreme Soul by the union of Conditions respecting name, form, and other attributes. The Vedas also, pointing it out duly, declare the same, and inculcate that the Supreme Soul and the universe are different and not identical. It is for attaining to that Supreme Soul that asceticism and sacrifices are ordained, and it is by these two that the man of learning earneth virtue. Destroying sin by virtue, his soul is enlightened by knowledge. The man of knowledge, by the aid of knowledge, attaineth to the Supreme Soul. Otherwise, he that coveteth the four objects of human pursuit, taking with him all that he doth here, enjoyeth their fruits hereafter, and (as those fruits) are not everlasting cometh back to the region of action (when the enjoyment is over). Indeed, the fruits of ascetic austerities performed in this world have to be
p. 98
enjoyed in the other world (as regards those persons who have not obtained the mastery of their souls). As regards those Brahmanas employed in ascetic practices (who have the mastery of their souls), even these regions are capable of yielding fruits.'
"Dhritarashtra said, 'O Sanat-sujata, how can ascetic austerities which are all of the same kind, be sometimes successful and sometimes unsuccessful? Tell us this in order that we may know it!'
"Sanat-sujata said, 'That asceticism which is not stained by (desire and other) faults is said to be capable of procuring emancipation, and is, therefore, successful, while the asceticism that is stained by vanity and want of true devotion is regarded unsuccessful. All thy enquiries, O Kshatriya, touch the very root of asceticism. It is by asceticism that they that are learned, know Brahman and win immortality!'
"Dhritarashtra said, 'I have listened to what thou hast said about asceticism unstained by faults, and by which I have succeeded in knowing an eternal mystery. Tell me now, O Sanat-sujata, about asceticism that is stained by faults!'
"Sanat-sujata said, 'O king, the twelve, including anger, as also the thirteen kinds of wickedness, are the faults of asceticism that is stained. Anger, lust, avarice, ignorance of right and wrong, discontent, cruelty, malice, vanity, grief, love of pleasure, envy, and speaking ill of others, are generally the faults of human beings. These twelve should always be avoided by men. Any one amongst these can singly effect the destruction of men, O bull among men. Indeed, every one of these wait for opportunity in respect of men, like a hunter expectant of opportunities in respect of deer. Assertion of one's own superiority, desire of enjoying others' wives, humiliating others from excess of pride, wrathfulness, fickleness, and refusing to maintain those worthy of being maintained, these six acts of wickedness are always practised by sinful men defying all dangers here and hereafter. He that regards the gratification of lust to be one of life's aims, he that is exceedingly proud, he that grieves having given away, he that never spends money, he that persecutes his subjects by exacting hateful taxes, he that delights in the humiliation of others, and he that hates his own wives,--these seven are others that are also called wicked. Righteousness, truth (abstention from injury and truthfulness of speech), self-restraint, asceticism, delight in the happiness of others, modesty, forbearance, love of others, sacrifices, gifts, perseverance, knowledge of the scriptures,--these twelve constitute the practices of Brahmanas. He that succeeds in acquiring these twelve, becomes competent to sway the entire earth. He that is endued with three, two, or even one, of these, should be regarded of heavenly prosperity. Self-restraint, renunciation, and knowledge of Self,--in these are emancipation. Those Brahmanas that are endued with wisdom, say, that these are attributes in which truth predominates. Self-restraint is constituted by eighteen virtues. Breaches and non-observance of ordained acts and omissions, falsehood, malice, lust, wealth, love of (sensual) pleasure,
p. 99
anger, grief, thirst, avarice, deceit, joy in the misery of others, envy, injuring others, regret, aversion from pious acts, forgetfulness of duty, calumniating others, and vanity-he that is freed from these (eighteen) vices; is said by the righteous to be self-restrained. The eighteen faults (that have been enumerated) constitute what is called mada or pride. Renunciation is of six kinds. The reverse of those six again are faults called mada. (The faults, therefore, that go by the name of mada are eighteen and six). The six kinds of renunciation are all commendable. The third only is difficult of practice, but by that all sorrow is overcome. Indeed, if that kind of renunciation be accomplished in practice, he that accomplishes it overcomes all the pairs of contraries in the world.
'The six kinds of renunciation are all commendable. They are these: The first is never experiencing joy on occasions of prosperity. The second is the abandonment of sacrifices, prayers, and pious acts. That which is called the third, O king, is the abandonment of desire or withdrawing from the world. Indeed, it is in consequence of this third kind of renunciation of desire, which is evidenced by the abandonment of all objects of enjoyment (without enjoying them) and not their abandonment after having enjoyed them to the fill, nor by abandonment after acquisition, nor by abandonment only after one has become incompetent to enjoy from loss of appetite. The fourth kind of renunciation consists in this: One should not grieve nor suffer his self to be afflicted by grief when one's actions fail, notwithstanding one's possession of all the virtues and all kinds of wealth. Or, when anything disagreeable happens, one feeleth no pain. The fifth kind of renunciation consists in not soliciting even one's sons, wives, and others that may all be very dear. The sixth kind consists in giving away to a deserving person who solicits, which act of gifts is always productive of merit. By these again, one acquires the knowledge of Self. As regards this last attribute, it involves eight qualities. These are truth, meditation, distinction of subject and object, capacity for drawing inferences, withdrawal from the world, never taking what belongeth to others, the practices of Brahmacharya vows (abstinence), and non-acceptance (of gifts).
'So also the attribute of mada (the opposite of dama or self-restraint) hath faults which have all been indicated (in the scriptures). These faults should be avoided. I have spoken (to thee) of renunciation and self-knowledge. And as, self-Knowledge hath eight virtues, so the want of it hath eight faults. Those faults should be avoided. O Bharata, he that is liberated from this five senses, mind, the past and the future, becomes happy. O king, let thy soul be devoted to truth; all the worlds are established on truth; indeed, self-control, renunciation, and self-knowledge are said to have truth for their foremost attribute. Avoiding (these) faults, one should practise asceticism here. The Ordainer hath ordained that truth alone should be the vow of the righteous. Asceticism, that is dissociated from these faults and endued with these virtues, becomes the source of great prosperity, I have now briefly told these about that
p. 100
sin-destroying and sacred subject which thou hadst asked me and which is capable of liberating a person from birth, death, and decrepitude.'
"Dhritarashtra said, 'With Akhyana (Puranas) as their fifth, the Vedas declare the Supreme Soul to be this universe consisting of mobile and immobile things. Others regard four God-heads; and others three; others again regard two; and others only one; and others regard Brahman alone as the sole existent object (there being nothing else possessing a separate existence). Amongst these, which should I know to be really possessed of the knowledge of Brahman.'
"Sanat-sujata, 'There is but one Brahman which is Truth's self. It is from ignorance of that One, that god-heads have been conceived to be diverse. But who is there, O king, that hath attained to Truth's self or Brahman? Man regardeth himself wise without knowing that One Object of knowledge, and from desire of happiness is engaged in study and the practices of charity and sacrifices. They have deviated from Truth (Brahman) and entertain purposes corresponding (with their state) and hence relying on the truth of Vedic texts thereof perform sacrifices. Some perform (or attain the object of) sacrifices by the mind (meditation), some by words (recitation of particular prayers, or Yapa); and some by acts (actual consummation of the Yatishtoma and other costly rites). The person, however, who seeketh Brahman through Truth, obtaineth his desired objects at home. When however, one's purposes become abortive (through absence of knowledge of Self), one should adopt vows of silence and such like, called Dikshavrata. Indeed, Diksha cometh from the root Diksha, meaning the observance of vows. As regards those that have knowledge of Self, with them Truth is the highest object of pursuit.'
'The fruits of knowledge are visible; asceticism yieldeth fruits hereafter. A Brahmana who (without knowledge and asceticism) hath only read much should only be known as a great reader. Therefore, O Kshatriya, never think that one can be a Brahman (Brahman-knowing) by only reading the scriptures. He, on the other hand, should be known by thee to be possessed of the knowledge of the Brahman who doth not deviate from Truth. O Kshatriya, the verses that were recited by Atharvan to a conclave of great sages, in days of old, are known by the name of Chhandas. They are not be regarded as acquainted with the Chhandas who have only read through the Vedas, without having attained to the knowledge of Him who is known through the Vedas. The Chhandas, O best of men, become the means of obtaining Brahman independently and without the necessity of anything foreign. They cannot be regarded as acquainted with the Chhandas who are acquainted only with the modes of sacrifice enjoined in the Vedas. On the other hand, having waited upon those that are acquainted with the Vedas, have not the righteous attained to the Object that is knowable by the Vedas? There is none who hath truly caught the sense of the Vedas or there may be some who have, O king, caught the sense. He that hath only read the Vedas, doth not know the Object knowable by them. He, however, that
p. 101
is established in Truth, know the Object knowable by the Vedas. Amongst those faculties which lead to perception of the body as the acting agent, there is none by which true knowledge may be acquired. By the mind alone one cannot acquire the knowledge of Self and Not-Self. Indeed, he that knoweth Self also knoweth what is Not-self. He, on the other hand, that knoweth only what is Not-self, doth not know Truth. He, again, that knoweth the proofs, knoweth also that which is sought to be proved. But what that Object in its nature is (which is sought to be proved) is not known to either the Vedas or those that are acquainted with the Vedas. For all that, however, those Brahmanas that are (truly) acquainted with the Vedas succeed in obtaining a knowledge of the Object knowable (by the Vedas) through the Vedas. As the branch of a particular tree is sometimes resorted to for pointing out the lunar digit of the first day of the lighted fortnight so the Vedas are used for indicating the highest attributes of the Supreme Soul. I know him to be a Brahmana (possessing a knowledge of Brahman) who expoundeth the doubts of others, having himself mastered all his own doubts, and who is possessed of the knowledge of Self. One cannot find what the Soul is by seeking in the East, the South, the West, the North, or in the subsidiary directions or horizontally. Very rarely can it be found in him who regardeth this body be to Self. Beyond the conception of even the Vedas, the man of Yoga-meditation only can behold the Supreme. Completely restraining all thy senses and thy mind also seek thou that Brahman which is known to reside in thy own Soul. He is not a Muni who practiseth only Yoga-meditation; nor he who liveth only in the woods (having retired from the world). He, however, is a Muni and is superior to all who knoweth his own nature. In consequence of one's being able to expound every object (Vyakarana), one is said to be endued with universal knowledge (Vaiyakarana); and, indeed, the science itself is called Vyakarana owing to its being able to expound every object to its very root (which is Brahman). The man who beholdeth all the regions as present before his eyes, is said to be possessed of universal knowledge. He that stayeth in Truth and knoweth Brahman is said to be a Brahmana, and a Brahmana, possesseth universal knowledge. A Kshatriya also, that practises such virtues, may behold Brahman. He may also attain to that high state by ascending step by step, according to what is indicated in the Vedas. Knowing it for certain, I tell thee this.'"

luni, 27 noiembrie 2017

Despre Statul Paralel și despre Statele Paralele cu România Constituțională


S-a tot vorbit aiuristic despre 'Statul Paralel' și azi m-am gândit să luminez mințile explicând la ce se referă acea expresie. Ce este un Stat? Un stat este un pachet de legi și realitatea creata de cei care pun în aplicare acel pachet de legi. Statul România, adică statul țării noastre ai căror cetățeni cu drepturi inalienabile suntem, are ca fundament Constituția, Tratatele pe care România prin reprezentanții 'noștri' le-a semnat, și celelalte legi constituționale. Deci Constituția și celelalte legi sunt ca un scenariu menit să creeze o anumită realitate, o anumită ordine, adică o ordine de drept. În momentul în care care funcționarii statului respectă scenariul (Legea), ordinea de drept există, iar cetățenii trăiesc bine și echitabil fără lipsuri, griji și nevoi. În momentul în care funcționarii statului nu respectă scenariul (Legea), ei creează o altă ordine, care e de fapt o dezordine, o dezordine de ficțiune. Când funcționarii nu respectă scenariul (Legea) ei de fapt respectă un scenariu fictiv, paralel cu scenariul legal, cu Legea, cu pachetul de legi care este statul România, adică ei creează prin conduitele/conductele lor corupte, nelegale, un Stat Paralel sau chiar mai multe. Funcționarii aflați în funcțiile statului România care nu respectă scenariul (Legea) sunt funcționarii unui stat paralel cu Statul de Drept, adică cu România Constituțională. Deci 'Statul Paralel' este statul creat de funcționarii publici corupți, adică de funcționarii care nu respectă Legislația, respectiv Constituția României, Tratatele și legile în vigoare în România. Președintele Iohannis a spus că nu există un 'Stat Paralel' în România, ceea ce este corect. Io cred că există chiar mai multe State Paralele cu România Constituțională, state formate din grupuri infracționale formate din funcționari publici corupți organizați. Ba, mai mult, observ că România Constituțională, adică Statul de Drept, are din ce în ce mai puțini funcționari publici și cetățeni. Majoritatea funcționarilor publici din România, fiind corupți, sunt funcționarii unor state paralele opuse statului România, adică opuse statului România prevazut de Constituție, și opuse ele între ele, și care au susținători dintre cetățeni.

marți, 7 noiembrie 2017

"Yudhishthira said

SECTION XXVI

"Yudhishthira said, 'What words from me, O Sanjaya, hast thou heard, indicative of war, that thou apprehendest war? O sire, peace is preferable to war. Who, O charioteer, having got the other alternative would wish to fight? It is known to me, O Sanjaya, that if a man can have every wish of his heart without having to do anything, he would hardly like to do anything even though it might be of the least troublesome kind, far less would he engage in war. Why should a man ever go to war? Who is so cursed by the gods that he would select war? The sons of Pritha, no doubt, desire their own happiness but their conduct is ever marked by righteousness and conducive to the good of the world. They desire only that happiness which results from righteousness. He that fondly followeth the lead of his senses, and is desirous of obtaining happiness and avoiding misery, betaketh himself to action which in its essence is nothing but misery. He that hankers after pleasure causeth his body to suffer; one free from such hankering knoweth not what misery is. As an enkindled fire, if more fuel be put upon it, blazeth forth again with augmented force, so desire is never satiated with the acquisition of its object but gaineth force like unkindled fire when clarified butter is poured upon it. Compare all this abundant fund of enjoyment which king Dhritarashtra hath with what we possess. He that is unfortunate never winneth victories. He that is unfortunate enjoyeth not the voice of music. He that is unfortunate doth not enjoy garlands and scents! nor can one that is unfortunate enjoy cool and fragrant unguents! and finally he that is unfortunate weareth not fine clothes. If this were not so, we would never have been driven from the Kurus. Although, however, all this is true, yet none cherished torments of the heart. The king being himself in trouble seeketh protection in the might of others. This is not wise. Let him, however, receive from others the same behaviour that he displays towards them. The man who casteth a burning fire at midday in the season of spring in a forest of dense underwood, hath certainly, when that fire blazeth forth by aid of the wind, to grieve for his lot if he wisheth to escape. O Sanjaya, why doth king Dhritarashtra now bewail, although he hath all this prosperity? It is because he had followed at first the counsels of his wicked son of vicious soul, addicted to crooked ways and confirmed in folly. Duryodhana disregarded the words of Vidura, the best of his well-wishers, as if the latter were hostile to him. King Dhritarashtra, desirous solely of satisfying his sons, would knowingly enter upon an unrighteous course. Indeed, on account of his fondness for his son, he would not pay heed to Vidura, who, out of all the Kurus, is the wisest and best of all his well-wishers, possessing vast learning, clever in speech, and righteous in act. King Dhritarashtra is desirous of satisfying his son, who, while himself seeking honours from others, is envious and wrathful, who transgresses the rules for the acquisition
p. 43
of virtue and wealth, whose tongue is foul, who always follows the dictates of his wrath, whose soul is absorbed in sensual pleasures, and who, full of unfriendly feelings to many, obeys no law, and whose life is evil, heart implacable, and understanding vicious. For such a son as this, king Dhritarashtra knowingly abandoned virtue and pleasure. Even then, O Sanjaya, when I was engaged in that game of dice I thought that the destruction of the Kurus was at hand, for when speaking those wise and excellent words Vidura obtained no praise from Dhritarashtra. Then, O charioteer, did trouble overtake the Kurus when they disregarded the words of Vidura. So long as they had placed themselves under the lead of his wisdom, their kingdom was in a flourishing state. Hear from me, O charioteer, who are the counsellors now of the covetous Duryodhana. They are Dussasana, and Sakuni the son of Suvala, and Karna the Suta's son! O son of Gavalgana, look at this folly of his! So I do not see, though I think about it, how there can be prosperity for the Kurus and the Srinjayas when Dhritarashtra hath taken the throne from others, and the far seeing Vidura hath been banished elsewhere. Dhritarashtra with his sons is now looking for an extensive and undisputed sovereignty over the whole world. Absolute peace is, therefore, unattainable. He regardeth what he hath already got to be his own. When Arjuna taketh up his weapon in fight, Karna believeth him capable of being withstood. Formerly there took place many great battles. Why could not Karna then be of any avail to them. It is known to Karna and Drona and the grandsire Bhishma, as also to many other Kurus, that there is no wielder of the bow, comparable to Arjuna. It is known to all the assembled rulers of the earth, how the sovereignty was obtained by Duryodhana although that repressor of foes, Arjuna, was alive. Pertinanciously doth Dhritarashtra's son believe that it is possible to rob the sons of Pandu of what is their own, although he knoweth having himself gone to the place of fight, how Arjuna comforted himself when he had nothing but a bow four cubits long for his weapon of battle. Dhritarashtra's sons are alive simply because they have not as yet heard that twang of the stretch Gandiva. Duryodhana believeth his object already gained, as long as he beholdeth not the wrathful Bhima. O sire, even Indra would forbear to rob us of our sovereignty as long as Bhima and Arjuna and the heroic Nakula and the patient Sahadeva are alive! O charioteer, the old king with his son still entertains the notion that his sons will not be perished, O Sanjaya, on the field of battle, consumed by the fiery wrath of Pandu's sons. Thou knowest, O Sanjaya, what misery we have suffered! For my respect to thee, I would forgive them all. Thou knowest what transpired between ourselves and those sons of Kuru. Thou knowest how we comforted ourselves towards Dhritarashtra's son. Let the same state of things still continue, I shall seek peace, as thou counsellest me to do. Let me have Indraprastha for my kingdom, Let this be given to me by Duryodhana, the chief of Bharata's race.'"

duminică, 15 octombrie 2017

Parabola Trandafinului crescut din căcat sau a Mustăriei cu vin spurcat

Erată: Textele de mai jos sunt reprezentative inclusiv pentru înțelegerea mentalității scriitorilor în vârstă vis a vis de tinerii de viță nobilă ca mine. 

Motto: Stoian G. Bogdan
Nici anu ăsta n-am luat Nobelu..
Mi-erau buni op' su' de mii acuma și vreun miliard două cât mai făceam pe lângă..
Nu mi l-au dat că-s din România și că nu susțin căsătoria între persoane de același sex..
Ce dezavantaj să te naști și să trăiești în țara asta, ce dezavantaj să fii tânăr geniu într-o lume guvernată de oameni în vârstă, mediocri și corupți..
Comentarii
Adrian Alui Gheorghe
Adrian Alui Gheorghe Io cred că e mai bine așa, cu atîta bănet îți veneau idei, te țineai de prostii și nu mai scriai cărțile celelalte pe care trebuie să le scrii, conform destinului ... Mai bine ar fi să iei premiul Nobel pentru Pace, nu se înghesuie mulți, e și respectul mai mare, invidia mai mică.
Administrează
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Nu mai scriu cărți că le-am scris pe toate aici și pe blogul meu, și oricum, nu trebuie să scriu nimic. Io nu fac prostii, iar banii îmi sunt foarte necesari. Merit e drept și pentru Pace Nobelul, am scris de mult asta :D
Administrează




Parabola Trandafinului crescut din căcat sau a Mustăriei cu vin spurcat



am avut de-a lungul carierei mele de profesor o sumedenie de elevi care scriau bine sau foarte bine pentru vârsta lor. au confirmat vreo patru. e puţin? e mult? e bine?
Îmi placeVezi mai multe reacţii
Comentează
Comentarii
Nidelea Vaia Nicoleta
Nidelea Vaia Nicoleta E bine spre mult.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
3
· 10 octombrie la 11:39
Şterge
Daniel Vorona
Daniel Vorona unul dacă rămâne e foarte bine
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 11:40
Şterge
Corina Carp
Corina Carp suficient!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 11:41
Şterge
Radu Calin
Radu Calin confirm :)
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 11:46
Şterge
Nidelea Vaia Nicoleta
Nidelea Vaia Nicoleta Mie mi ați dat un mod de a gândi pentru toată viața. Nu stiu cat de buna v am fost ca eleva,insa stiu ca m ați învățat să gândesc.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
2
· 10 octombrie la 11:49
Şterge
Emil Chira
Emil Chira Vă mulțumesc pentru tot.....indiferent de care parte am fost...#mulțumim
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
3
· 10 octombrie la 12:02
Şterge
Diana-Iulia Săsărman
Diana-Iulia Săsărman Eu cred că e mult.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 12:04
Şterge
George Mihalcea
George Mihalcea Este enorm.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 12:17
Şterge
Mamier Angela Nache
Mamier Angela Nache e foarte bine
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 12:26
Şterge
Mariana Baicu
Mariana Baicu Încă nu am realizat ca intro clasa , chiar de excelenta, la sfârșitul anului se diferențiază 1-3 premianti, majoritatea medii și restul sub medie. Chiar dacă formam clasa cu toți premianții de la toate clasele sau cu toți repetenți de la toate clasele. Talentul și abilitățile native sunt un lucru special care trebuie descoperite și cultivate de formatori întrun mediu adecvat ( cercurile, cluburile, atelierele creative , stimulative, aplicative.) Acum cine nu are bani nu mai poate sa-si dezvolte aceste abilități (muzica, balet, limbi străine, pictura, lucru de mana, poezie etc) cu care se completează educația generala și orientarea profesionala.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 13:01
Şterge
George Mihalcea
George Mihalcea Komartin e, din câte știu, doar unul dintre rubinele coroanei tale de profesor.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
4
· 10 octombrie la 13:03
Şterge
Alis Bobe
Alis Bobe ce inseamna ca au confirmat?
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 13:23
Şterge
Manuela Camelia Sava
Manuela Camelia Sava Este excelent!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 14:34
Şterge
Doina Sotiriu
Doina Sotiriu Claudiu Komartin, Cristian Cotarcea,Miruna Troncota ...sunt multi talentati dintre elevii D-voastra....Puteti sa va mandriti cu ei ..si ei ca au avut sansa sa fie indrumati de PROFESORUL,SCRIITORUL si OMUL OCTAVIAN SOVIANY !!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
5
· 10 octombrie la 14:47
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Niciun elev de-al dvs nu poate să scrie mai bine decât mine și nici nu va putea :D Ca atare în realitate nu a confirmat nimic niciunul. Sigur, în subcultura în care se scufundă această țară, orice ciob pare nestemata :D După ce ai citit marile scrieri ale omenirii, gen Mahabharata, vezi atât de puțini scriitori și atât de puțini poeți încât îți dai seama că în realitate trăiești în țara asta într-o subcultura menținută în această stare prin cenzură și manipulare..
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 14:49
Administrează
Mariana Baicu
Mariana Baicu Și pe tine cine te-a format și Ti-a pus condeiul și vorbele în gura, cenzurate, ca văd ca ești debordant! Asta-i România! Întotdeauna se va naște un Gina contra care va arunca copilul odată cu laturile și nu va vedea pădurea din cauza unor buruieni.
HahaVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 14:53
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Pe mine m-a format Bunul Dumnezeu :D Iar în funcție de nivelul de conștiință fiecare rezonează cu ce rezonează. Un om mediocru nu va rezona cu un geniu, și nici un geniu cu un mediocru :D
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 15:00
Administrează
Diana-Iulia Săsărman
Diana-Iulia Săsărman Off topic: Nu e o întrebare tendenţioasă, mă adresez sincer şi fără viclenie. Dumneavoastră cum sunteţi atât de sigur că sunteţi genial?
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 15:02
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Una e să fii genial și alta e să fii geniu :D
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 15:25
Administrează
Mariana Baicu
Mariana Baicu Autosatisfactia duce la plafonare. Atenție! Sa nu-ti moara lăudătorii!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 15:55
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Domnul profesor Soviany este unul dintre lăudătorii mei :D Ferească Dumnezeu! Să știi că și satisfacția cu literatura mediocră duce la plafonare, dar și la prostie :D
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 16:11
Administrează
Mariana Baicu
Mariana Baicu Ei! Glumeam!
HahaVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 16:24
Şterge
Diana-Iulia Săsărman
Diana-Iulia Săsărman Iar dumneavoastră vă ştiţi genial, înţeleg. Totuşi, cum aţi dedus asta? Vi s-au deschis ochii brusc, privind în oglindă/recitind un text?
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 16:46
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Dacă o să căutați numele meu pe YouTube și o să ascultați poemele mele muzicale o să înțelegeți și dvs :D
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 16:52
Administrează
Diana-Iulia Săsărman
Diana-Iulia Săsărman Mă interesa cum aţi ajuns la certitudine. :)
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 16:59
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Prin raționamente foarte complexe. Întâi, când eram adolescent mi-am zis să fiu inteligent, și am fost. Apoi, mi-am dat seama că e mai bine să fiu genial decât inteligent, și mi-am zis să fiu genial, și-am fost. Apoi, mi-am dat seama că e mai bine să fiu geniu decât să fiu genial, că nu eram genial tot timpul și voiam să fiu genial tot timpul, și mi-am zis să fiu geniu, și sunt. Dar asta e doar o etapă pe care mă pregătesc să o depășesc căci mi-am dat seama că pot să fiu mai mult decât geniu :D
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 10 octombrie la 17:16
Administrează
Mustaria Lui Dan Perşa
Mustaria Lui Dan Perşa Ce vrea să spună Bogdan este că inteligenţa, genialitatea, geniul sunt doar stări tranzitorii până la momentul atingerii Fiinţei. În acel moment ai conştientizat şi ai dobândit starea divină. Fiinţa şi divinitatea sunt una, pentru ele nu mai există devenire. De aici vorbirea lui Dumnezeu: eu sunt cel ce este! Când ai dobândit starea divină, fiind Fiinţă, cunoşti sursa divină nemijlocit. Nu mai ai nevoie de credinţă ca să crezi în Dumnezeu, pentru că ştii. Certitudinea e absolută. Ştii. Bogdan e abia la rolul de geniu şi n-a reuşit să explice prea bine ce şi cum. Doar a sugerat.
Acum, care este diferenţa dintre certitudine şi credinţă, dintre a şti şi a crede? E ultima lecţie a lui Iisus la Ghetsimani. Îi spune lui Petre cam aşa. Sărmane, tu crezi, dar nu eşti conectat la sursa divină şi nu ştii. Şi Petre s-a lepădat de trei ori de Iisus în acea noapte!
Stările tranzitorii sunt doar jocuri, roluri. Nu te identifici cu ele. Dar nu te identifici doar dacă simţi, dacă te atrage spre ea starea finală. Altfel rămâi inteligent, geniu sau idiot – mă rog, depinde de fiecare cu ce se identifică, dacă nu are idee că toate acestea sunt doar roluri.
HahaVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 11 octombrie la 16:04
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Greșiți, domnule Perşa, când ești geniu ești deja conectat cu Sursa, cu Dumnezeu, fiind un mesager al Lui, tu însuți Divin. Sigur, dvs, cum sunteți departe de genialitate, fiind un gânditor mediocru, un retor mediocru și un om foarte pervers și de rea credință, nu aveți cum, că nu vă permite lipsa de caracter și nici nivelul redus de înțelegere, să știți ce e un geniu, tre să fi tu însuți un geniu ca să știi ce e un geniu și să recunoști unul. Io, în discuția de sub postarea aceasta a domului Soviany, am confirmat că sunt geniu pentru că distinsele femei cu care am conversat au presupus că sunt geniu, și cum am zis să fiu modest, am găsit se cuviință să nu le spun că de fapt sunt mult mai mult decât geniu. În realitate io sunt ceva ce dvs sau alți oameni cu de cultură și inteligență minore, n-ați putea înțelege, întocmai cum calculatoarele de azi nu pot decoda limbaje de programare din viitor :D Și vă rog respectuos să nu vă mai exprimați despre mine cum v-ați exprimat în comentariul anterior pentru că io mereu zic doar numai ce vreau să zic, iar dacă dvs nu puteți înțelege ce zic, nu este frumos să scrieți ce credeți dvs că am vrut să zic. Mulțumesc :D
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 11 octombrie la 16:47 · Editat
Administrează
Diana-Iulia Săsărman
HahaVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 11 octombrie la 16:54
Şterge
Mustaria Lui Dan Perşa
Mustaria Lui Dan Perşa Dacă eu, un mediocru fiind, cuprind tot ce ai gândit şi ai putea gândi tu vreodată şi mai gândesc ce nu vei putea tu gândi vreodată sau măcar visa, înseamnă că geniul tău stă sub mediocritatea mea. Ştacheta genialităţii tale e foarte joasă. Nu cred că distinsele doamne te-au întrebat de certitudinile tale deoarece te considerau măcar un geniu. Şi argumentul cel mai prost pe care puteai să-l dai, a fost cel cu poeziile tale. Acolo se vede, până la urmă, isprava! Înţeleg că te-a supărat traducerea mea ironică la pretenţiile tale de genialitate, geniu şi supra-geniu. Dar tocmai pentru că este ironică, nu poţi spune că am vorbit în numele tău.
HahaVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 11 octombrie la 17:54
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Păi asta e iluzia tuturor mediocrilor, ei cred că pot cuprinde și că chiar cuprind.
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 11 octombrie la 18:55 · Editat
Administrează
Mustaria Lui Dan Perşa
Mustaria Lui Dan Perşa Stoian G. Bogdan Cineva îmi spunea să nu te bag în seamă, deoarece eşti arogant şi nu meriţi, iar dacă discut cu tine, îţi ridic cota. I-am spus că nu te consider arogant, ci eşti doar un mic mitoman, care face un joc mărunt, atât cât îl duce pe el capul. Şi că, oricât m-aş strădui, chiar cu imensa mea forţă, n-am cum să-ţi ridic cota, deoarece cota fiindu-ţi una aproape de nulitate, orice ai înmulţi cu zero, dă tot zero. Şi i-am mai spus că apreciez la tine două lucruri. Nu, nu e ce te aştepţi, nu faptul că mă distrezi pe mine şi pe ceilalţi cu diverse bufonerii atârnă în balanţă. Ci faptul că, văzând în timp mai multe generaţii literare, fiecare scriitor în parte nutrea acele iluzii despre sine din care te nutreşti şi tu, dar nici unul nu s-a apucat să şi le strige în gura mare. Deci ţi-am apreciat curajul de a fi singurul care să abordeze această temă în fond universal umană. Totuşi, nu cred că e vorba despre curaj în cazul tău, ci doar de câteva potriviri. S-a întâmplat să ai acea mitomanie fără de care discursul tău despre tine nu s-ar fi născut. Dar aici se află poezia ta. Pe această muchie, pe această zonă foarte îngustă. Când vrei să ieşi din ea şi să te avânţi în adevărata poezie, nu-ţi reuşeşte, deoarece poezia cere mari înzestrări artistice şi de comprehensiune, pe care nu le ai. Ele sunt, la poeţi, înnăscute şi nu pot fi suplinite prin strădanie. Aflându-te pe această zonă foarte îngustă, care mai este şi monotonă, monocordă nu ai mare lucru de spus. Eu aş putea, de pildă, să mă apuc şi să scriu în vreo două săptămâni vreo sută şi cincizeci de pagini în care să epuizez această temă a ta. Dar nu ai mai avea ce să scrii după aceea şi nu ţi-ai mai găsi rostul pentru tot restul vieţii, pentru că tot discursul ce îl vei scrie tu în toată viaţa ta ar fi deja scris. Ţi-l las, aşadar, ca să ai şi tu o treabă de făcut pe lume. Aştept totuşi ca, la maturitate, să dai câteva propoziţii sau fraze memorabile, care să dea oarece perenitate însăilărilor, altfel tot ce spui va dispărea la o zi sau două după ce ai vorbit. Asta m-ar mulţumi în ce te priveşte şi aş avea satisfacţia că n-am făcut chiar degeaba efortul să te ridic. Despre cel de-al doilea lucru pe care îl apreciez la tine, n-am vreme să mai scriu acum. Poate altădată.
HahaVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
2
· 12 octombrie la 04:36
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Cu adâncă compasiune și pentru elevarea inteligenței dvs, domnule Perşa, vă aduc la cunoștință că am publicat pe blogul meu traducerea Introducerii epopeei Mahabharata. Cât despre impresiile dvs și ale altor detractori ai mei: este scris în textele sacre că nebunii și proștii se rad depreciativ de înțelepți - ca atare nu mă surprinde atitudinea dvs sau a celor care vă dau sfaturi :D Pentru mine, mai niciunul dintre scriitorii și poeții și alți literați contemporani nu există, nu vă citesc pentru că nu mă interesează ce scrieți pentru că știu că nu aveți ce să scrieți, vă bag în seamă ca să mă mai amuz fix cum bag în seamă pisicile tinere, și ca să vă ajut să vă elevați, cu compasiune. Nu am nevoie nici de atenția nici de considerația domniilor voastre, tot ce credeți despre mine și despre arta mea este o consecință a lipsei dvs de atuuri intelectuale și a degenerarii în care vi se află sufletele. În subcultura în care domniile voastre se lăfăie, monopolizand instrumentele de promovare și manipiland bieții tineri care intră în plasele voastre și cenzurandu-ma din invidie și rea credință și rea voință prin tot felul de calomnii și boicoturi de tip securist, sunt ca un trandafir crescut din căcat. Cu cât mă depreciati și mă ignorați și mă calomniati mai mult și mai mulți, cu atât mai înfloritor și mai strălucitor sunt. Sunteți doar niște Salieri pe lângă marele Mozart, ca niște iude pe lângă Hristos, ca niște purici pe lângă vampir, ca niște muște pe lângă vultur, contemporani cu mine ca să-mi amplificati prestația. Și nu omiteti sa va amintiți că, io vă smecheresc pe dvs, nu invers :D Multa sănătate și virtute!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 12 octombrie la 09:54
Administrează
Mustaria Lui Dan Perşa
Mustaria Lui Dan Perşa Uite încă un lucru care-mi place la tine, umorul involuntar. Nu ştiu, poate pe alţii îi deranjează discursul tău mitoman, dar pe mine mă amuză grozav. Despre faptul că ai avea detractori însă, e o pretenţie mult prea peste nivelul tău. Detractori poate avea o personalitate a literaturii, ori nu e cazul tău. Apoi trebuie să-ţi spun că tot ce am discutat cu tine ţine de coaja lucrurilor, acolo unde te afli tu. N-am intrat în chestiuni de profunzime, pentru că nu îţi sunt accesibile şi nu le-ai înţelege. Nici măcar nu visezi la ele! O să mă întrebi de unde ştiu? Pentru că am citit însăilările tale şi ştiu exact cât eşti, unde eşti, ce eşti. Şi nu eşti măcar o îmbucătură, eşti abia o firmitură. Ba chiar şi visele tale sunt găunoase, de vreme ce afirmi că nu ai citit cărţile celorlalţi şi tot ce zici că ştii se bazează doar pe un delir bolnăvicios. În care, între altele, crezi că tu ai înţeles Mahabharata mai bine ca oricine. Ai entuziasme din astea de şcolar. Ştii, avea Ioan Buduca o vorbă: „stai în banca ta”! Multă sănătate, să avem ce bea!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 12 octombrie la 13:31 · Editat
Şterge
Stoian G. Bogdan
Stoian G. Bogdan Păi, domnule Perşa, v-ați băgat în seamă în această conversație cu scopul vădit de a mă detracta și de a vă pune mai presus decât mine inducând în stilul securist care vă caracterizează, prin denigrare și calomnie și minciuni și exagerări, eventualii cititori ai conversației noaste. N-ați stat dvs în banca dvs și v-ați luat prostește de mine sub imperiul disprețului și dușmăniei specifice mediocrilor pentru superiori pe care le susțineți în dvs pentru mine. Nu sunteți în măsură să vorbiți corect despre mine sau despre arta mea, pentru că nu aveți nici calificările morale, nici intelectuale necesare, și oricum, părerea dvs o pentru cine are vreo relevanță dintre înțelepți? Am o carte a dvs de la un critic literar care îmi dădea la un moment dat cărțile pe care nu avea de ce le ține în bibliotecă, m-am uitat pe ea și m-am plictisit rapid: sunteți un scriitor mediocru, se vede că nu erați făcut pentru literatură. Din punctul meu de vedere, nu avem niciun motiv să mai discutăm în această viață, io oricum nu vă citesc pe dvs și nici nu am nevoie să fiu citit de dvs, iar de conversat cu dvs pe subiecte filosofice, n-am ce să conversez, nu aveți calificarea necesară, iar să ne ținem în acest gen de discuții, nu găsesc nimic interesant. Cu prieteni ca dvs în lista de Facebook nu mai am nevoie de dușmani, ca atare o să vă exclud cu stimă. O viață minunată!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 12 octombrie la 13:48
Administrează
Mustaria Lui Dan Perşa
Mustaria Lui Dan Perşa Aici Share înseamnă să transmiţi bucurii şi plăceri pe care le-ai găsit, ca să se bucure şi alţii de ele. Dar când tu vii cu judecăţi incompetente şi impertinente despre oameni cărora nu le ajungi la gleznă şi nici nu le vei ajunge vreodată, atunci îţi pot arăta ce înseamnă scheunatul tău de căţelandru, pe lângă răgetul unui leu! Vezi că la USR există dosarele tuturor scriitorilor care au fost informatori şi securişti. Dosarele acelea sunt probe indubitabile. Te poţi documenta la sursă. Stil securistic ai tu, poate învăţat din familie, şi-o obrăznicie de găinaţ. În ce priveşte cărţile, ţi-am spus deja că eşti inapt să înţelegi profunzimile omeneşti şi nu ai acces la ele, deci eşti inapt şi să înţelegi o carte. Cărţile mele nu sunt de nasul tău! Crezi că nesimţirea te duce la glorie? N-a dus pe nimeni. Te prosteşti doar. Te cerţi cu unul şi cu altul şi asta este opera ta, cearta. Cum poţi avea tupeul să te iei la harţă cu Gheorghe Iorga, sau cu Mugur Grosu pentru că au altă părere decât tine? Sau să crezi că te iei la harţă cu mine! Nu-ţi dai seama că e ca un fel de milogeală de a fi luat în seamă cumva, oricum, prin orice mijloace? Te-am sfătuit să-ţi vezi de treburi, să lucrezi la proiectul cu Mahabharata, care este proiectul tău şi în care eu am adus oameni valoroşi, dar în loc să faci ceva, să aduci de pildă nişte colegi de generaţie, te-ai ţinut doar de reprezentaţii de saltimbanc, atacând frontal pe unii şi pe alţii, ponegrind scriitori şi literatura română. Literatură care, pentru zeflemeaua care eşti, nici nu există. Cum naiba ai absolvit un liceu? Că nu ai nici cunoştinţe de primară! Îţi mai atrag unii atenţia pe aici că eşti agramat, iar gramatica este pentru literat cum sunt notele muzicale pentru compozitor. Poţi compune o melodie fără să cunoşti notele muzicale? Iar tu o ţii gaia-maţu că eşti geniu. Şi nu s-ar supăra nimeni pentru asta, dacă în micimea ta, n-ai deveni aşa mitocan, încât să dai tu lecţii de literatură, de filozofie şi de morală! Cred că nu îţi sunt toţi boii acasă!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde ·
1
· 12 octombrie la 19:54
Şterge
Stef Mihaela
Stef Mihaela E suficient ! Patru in cariera ta, patru in a lui X, patru in a lui...aveam o tara de scriitori !
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 10 octombrie la 15:43
Şterge
Miki Vieru
Miki Vieru pune-mă si pe mine!!!!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 11 octombrie la 03:03
Şterge
Miruna Budisteanu
Miruna Budisteanu E firesc..
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 11 octombrie la 07:43
Şterge
Ileana Bâja
Ileana Bâja Domnule Octavian Soviany, au confirmat cei care scriau bine? Sau cei care scriau foarte bine?
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 11 octombrie la 21:21
Şterge
Lăcrimioara Iva
Lăcrimioara Iva Da,este bine!
Îmi placeVezi mai multe reacţii
· Răspunde · 12 octombrie la 11:26 · Editat
Şterge