Vorba Vine

Intru in club A ieri seara pe la 6 sa ma intalnesc c-o pisica si nimeresc inainte sa inceapa cenaclu ATELIERELE Vorba Vine. Habar n-aveam de existenta lui desi prietenul meu Cosmin Ciotlos il patroneaza. Probabil ca nu-mi spusese stiind ca parerea mea despre cenacluri e urmatoarea: sunt niste instrmente de automarire ale celor care le tin cu pretextul ca ajuta scribii sa ajunga mai abili in arta scrisului. Era editia a 5 a si citea un student de-al lui Cosmin, Alex, cu care am stat la bere intr-o noapte intr-un cazino de la Obor, mai prin toamna, si o studenta la ASE care arata foarte bine si scria invers proportional cu asta. Era invitat si Dan Sociu sa se exprime special despre textele celor doi. Altfel erau prezenti cativa studenti, cativa scriitori si cativa gura casca. A inceput povestea, Cosmin a luat cuvantul, a prezentat invitatii si despre Dan a spus o serie de lucruri pe care o sa le schitez aici pentru istorie. Ca el e singurul poet pentru care admite ca exista Generatia 2000. Ca dintre poetii din ultimii ani el este singurul demn sa fie cuprins intr-o istorie a literaturii. Ca ii stie volumul cantece eXcesive pe de rost si ca de fiecare data cand il reciteste i se pare cel putin la fel de bun. Ca opinia lui Dan este adevar si ca el, isi schimba opinia in cazul in care aceasta nu e opinia lui Dan. Ca a invatat o gramada de chestii despre literatura de la Dan. Ce sa mai… un laudatio in toata puterea cuvantului spus cu o voce ragusita dar cu o nonsalanta pe care am admirat-o. Pentru ca nu am convingeri admir oamenii care au convingeri puternice, mai ales cand acestia sunt in toata puterea tineretii. Au inceput sa citeasca cei doi lectori ai serii si-am inceput si eu sa stau de vorba cu Pat. La un moment dat Cosmin i-a spus lui Alex sa mai citeasca doua texte, dar apoi generozitatea lui caracteristica l-a facut sa zica: trei; lui Alex in mod evident nu i-a placut acest gest, dar s-a conformat fara pîs directivei, si ultimele lui doua texte au fost chiar misto. A citit si domnisoara, am uitat cum o chema, am problema asta, acum am avut-o, si-a-nceput discutia pe texte. Cum Dan era invitat special sa faca asta, a luat cuvantul. Le-a spus amandurora ca sunt varza si ca n-are niciunul talent si le-a dat si probe in acest sens. Alex s-a cam ofticat, a luat-o personal si-n timp ce marele poet continua sa-i faca cu otet s-a ridicat si –a intrat la toaleta, dar domnisoara si-a tinut zambetul pe buze. Asta mi-a placut. Apoi au vorbit si alti oameni care au relativizat opinia lui Dan. Mi s-a dat si mie cuvantul si-am zis ca cel putin Alex are talent, ca ultimele doua texte citite de el au fost misto si ca fiind de la noi din judet unde se stie ca se nasc talente pe banda rulanta, are sigur talent. Cred ca fiecare om are toate talentele si ca aceastea, ca sa iasa in evidenta, trebuie cultivate. I-as fi spus ca diferenta dintre un om si-un animal este capacitatea omului de-si controla emotiile atunci cand acesta are puterea sa si-o exercite si chiar face asta. A plecat Pat. A luat cuvantul si Cosmin care a repetat ca el pentru opinia lui Dan renunta la opinia lui si-a amintit cateva dintre ideile din laudatio anterior. Apoi a incheiat evenimentul. Aparuse intre timp si Bogdan Lipcanu, am mai socializat pe-acolo si m-am strans intr-un separeu cu el si cu Dan sa mai stam la vorbe. A venit lectorita si i-a spus, plina de optimism lui Dan ca spera ca peste ani acesta isi va schimba opinia despre ea iar Dan i-a zis ca a luat lucrurile personal si ca el vorbea despre texte. Am luat-o eu in carate, i-am citit in palma, am mai escaladat-o putin si i-am spus sa se duca cu domnul fiindca avea o diplomatie care nu mi-a placut deloc, desi sunt un iubitor al acestei arte rare. Am stat pana cand a plecat toata lumea. I-am spus lui Dan ca am scris aici pe blog ca a cedat avansurilor sexuale ale lui Claudiu Komarin si-a ras. Inainte sa plece, Cosmin a venit si l-a chemat pe Dan vizavi de club A, in SALT, unde, dupa cum a spus el, era traditia sa se adune lumea dupa eveniment, si-a luat-o inainte. Dan ne-a intrebat daca avem foite si cum n-aveam i-am invitat pe-amandoi pe la mine. Am ajuns cu autobuzul, am aprins o tigara si primul lucru pe care l-am discutat a fost despre critici literari. Am pornit de la cat de gretosi sunt cei care practica pupincurismul si am ajuns in cele din urma, unanim, la concluzia ca n-au decat un rol parazitar si ca ceea ce fac ei nu e decat un fel de literatura si ca intr-adevar nu sunt decat niste scriitori ratati toti, niste atarnatori, niste bagatori in seama. Caci baietii astia au inventat niste criterii in baza carora interpreteaza si stabilesc valoarea unei opere literare, asa cum au gasit ei de cuviinta c-ar trebui sa faca, dar daca fiecare opera literara e unica atunci n-ar trebui ca si criteriile de interpretare a ei sa fie unice deci special pentru fiecare opera in parte create si in functie de aceasta? Ba da. Inseamna ca criticii sunt toti niste prosti. Clar. Nu sunt primul care a ajuns la concluzia asta. Cred ca gustul personal al celui care vorbeste despre un text literar este singurul criteriu valid si neipocrit. Si scriitorii care nu au in spatele operei o idee care are legatura cu libertatea, fraternitatea, dragostea, sunt tot niste prosti iar literatura lor e vorbe goale. Apoi am vorbit despre dragoste. Eu, poligam, Dan, monogam si Lipcanu, in perioada asta, abstinent. Despre dumnezeu. Eu, dumnezeu, Dan, cumva crestin si Lipcanu ceva agnostic. A fost misto.