Prietenului c..

Compasiunea ce mă faci s-o simt
Pietene, mă-ndeamnă să-ți vorbesc
Cu Adevărul; (ști că eu nu mint!)
Cu Adevărul astăzi te cinstesc!

De mult nu ne-am văzut și-mi este dor
Deși stăm în același București
Plin de oligofreni chiar și în for
În care de ani buni te irosești.

Pășești pe drumuri ce duc nicăieri
Te urmăresc din zare - mă uimești!
Îmi amintesc de zilele de ieri
Când nu știai decât să strălucești.

Cu leprele culturii te stropești
Cu cei care doar strică și dosesc
Cu cei alunecoși ca niște pești
Care ca pe o iarbă te cosesc.

Citești doar cărți fără nimic divin
Și promovezi gândire de perdant
Te-ascunzi de omenie ca de chin
În țara asta cu Stat devorant.

Cu ei fiind ce poți să faci ști tu?
Doar că prietene, nu ești nici caporal!
Faci jocul lor nociv și-ți zic că nu
Îți stă chiar bine să fi cap oral.

Ești încă crud și de-o mai arzi la fel
Vei fi ca ei de crud în egoism
Trezește-te, my friend, îți fac apel;
Și du-ți astfel viața la paroxism.

Nu vezi că ăștia fac doar genocid?
În țară? Au nenorocit voit!
Și ori ce-ar face fac doar genocid -
Spatele țării ei l-au îndoit!

Poporul e chircit, bolnav, sărac.
Mâncăm prin lege otrăvit, ești prost?
Avem în dos un nesfârșit tarac,
Ne conformăm obedinet anost...

Ne îndobitocesc cu școala lor,
Cu tot ce dau prin presă și TV
Ne fac să refuzăm să avem spor,
Suntem dresați ca și potăile.

Totu-i corupt, e japcă și viol!
Oligofrenii hohotesc de râs
De plâns. O, țară, ești în curu gol
Și nimeni nu mai scoate niciun pâs!

Suntem vânduți îndatorați furați!
Mințiți pe față înjosiți călcați!
Și ne complacem sclavi și retardați -
Se-nvârt străbunii în pământ, uitați!

Și tu contribui vrei nu vrei căci scrii!
Dai pedigri la javre și-i faci dogi,
Căci doar de cine ți se dă tu scrii,
Adică despre securiștii martalogi!

De mine zici că sunt nebun - ești prost?
Mi-mproști lumina cu-ntunericul!
Dar raza mea orbește, n-are rost!
De-o arzi așa poți să fi doar incool!

Prin mine curg străbunii bravi și foc
Divin trimis de bunul Dumnezeu.
Cine-mi stă-n cale nu-i decât un floc -
A mea coloană este caduceu.

Pe drum cu mine poți s-ajungi în rai!
Să fac rai pe pământ am fost trimis!
Cu ei vei fi strivit dacă mai stai
Și aruncat în cel mai crunt abis.

Cum să lăsăm țara pe mâna lor?
Cum să nu fim rebeli și luptători?
Decât un sclav, luptând prefer să mor!
Așa-i mai drept. Eu nu îngraș putori!