Din creierul muntelui

Sunt intr-o ferma stana casa a unor oameni foarte simpatici pe proprietatea carora am nimerit acu vreo ora dupa ce m-am intalnit cu 3 ursi. Dormeam intre copaci cand m-a trezit o ursoaica la vreo 2 metri si ceva cu nasul ei ud pe picior. Mentionez ca am simtit cea mai mare frica din cate am simtit vreodata si-am urlat atat de tare incat ursoaica, care era in patru labe si ma mirosea, s-a ridicat in doua si-a scos un urlet care m-a facut sa transpir. Am sarit si eu in doua picioare, ca unul din ala din filme si ursoaica a fandat si a aruncat spre fata mea un croseu cu gheare pe care daca nu-l param in mod sigur ramaneam fara jumate de cap.
L-am parat si-am sarit in spate, dar ursoaica a mai aruncat un croseu si o gheara mi-a atins foarte fin nasul, incat acum am o taietura de aproape un cm pe sept, pansata. Cum am sarit in spate am si cazut pe spate. Am luat un bolovan taios care era pe langa mine si i l-am aruncat ursoaicei direct in muie. A scos un raget care a facut doi ursi mai mici, pe semne puii ei, sa apara dintre copaci. Posibil sa fi fost acolo si eu sa nu-i vad, nu stiu. Am dat sa-mi iau rucsacul inainte sa-mi iau verde dar n-am mai apucat, intrucat cei trei ursi, nervosi, am tabarat inspre mine. Am fugit cu o viteza care ma facea sa vad copagii in reluare, nu asa, si-am intrat intr-o poiana. Ursii erau in urma mea, in vedeam fiorosi, foarte aproape, ca pe niste obuze imense cu blana. Am trecut de poiana, printr-o padurice si brusc, pe pajistea mare din jurul casei in care ma aflu. Am vazut oi, vaci si venind spre mine, 7 caini ciobanesti latrand. M-am uitat in spate, doi dintre ursi erau la nici 4 metri de mine, iar cainii la vreo 30-40. M-am simtit incoltit, dar am facut o alegere inspirata, am alergat inspre caini, gandindu-ma ca-i mai ok sa fiu muscat de 7 caini decat sa fiu mancat de ursi. Un foc de arma, tras in sus de nea Costea a facut totul sa incremeneasca pentru o secunda. Apoi sa fie cufundat in liniste pentru alta secunda. M-am intersectat cu cainii care au trecut mai departe ca si cand devenisem invizibil. M-am uitat dupa ei, si-am vazut ursii pierzandu-se printre copaci. "No, ce-ai patit la nas?" mi-a strigat nea Costea in timp ce-mi trageam duhul latit pe burta la vreo douaj de metri de el.
Am pierdut rucsacul cu toc cu cort, sac de dormit, haine & co. Maine vin in Bucuresti, imi continui postul acolo c-aici nu mai am cum.