Poemul noaptea de decembrie

E ca și când de sus, de undeva, de nicăieri, din depărtare

Un gropar ar arunca noapte cu lopata.

18 decembrie 2012 și Bucureștiul e o depresie.

Milioanele de câini vagabonzi schelălăind arși de viscol

Și-n zare, străluminate de razele stelelor, se întrevăd duhurile date

De frig ale oamenilor fără adăpost. 10, 20, 400... Crapă pietrele

Și cadavrele par niște statui de ceară aruncate la ghenă.

Nimeni pe stradă.

Fulgi înălțându-se unii peste alții

Ca niște globi oculari orbi gata să fie striviți. Se înnegresc ferestrele,

Locuitorii capitalei își continuă somnul cu lumina închisă. România are de azi

În loc de 18 ministere 27. Și de o săptămână 588 de parlamentari în loc de 470.

Sforăie.

Mâine dimineață poporul va începe să mișune în neobositul, nerușinatul somnambulism.    

Pare că nimic nu-l poate trezi, de parcă un hipnotist diabolic i-a prăjit conștiința.

Și plătește dresat impozite la stat deși clar reciprocitatea statului e invers proporțională.

Pe venit, pe profit, pe pământ, pe orice li se năzare birjarilor.

Și plătește taxe la stat cu același efect scontat...

Și se lasă prostit pe față. Și se lasă batjocorit. Și se lasă abuzat. Și se lasă otrăvit. Și se lasă omorît.

Primul său ministru este un fost magistrat care și-a plagiat lucrarea de doctorat.

Președintele său este un și mai mare uzurpator, pârlaci, șugubăț.

Unii spun că niciunul dintre cei care au guvernat după Lovitura de Stat din 1989 nu va scăpa nepedepsit.

Unii spun că Revoluția este legitimă apărare. Că începe să curgă prin inima poporului ca un sânge albastru.

Urlă viscolul ca din pieptul pe celor care strigau: Viață, libertate or moarte!

Urlă viscolul și duhurile se înalță la cer.

Urlă viscolul și milioanele de câini vagabonzi în agonie.

Urlă morții de foame, morții de frig, morții de bolă curabilă, morții degeaba, morții pentru nimic manipulați pentru moarte: Dreptate! Dreptate! Dreptate! Dreptate!

Și urletul lor crapă luna.

Din viitor vine vuietul capetelor crăpate, capete crăpate pe bună dreptate: Cârrrrrrrrrrrrrr

Capetele regale, capetele nobiliare, capetele papale, capetele cardinale, capetele mareșale, capetele prezidențiale, capetele guvernamentale, capetele care se pun mai presus decât restul capetelor, și le scuipă!

Din viitor vine lucirea ce luminează mintea și mințile luminate simt Revoluția.

Din viitor vine lumina ce luminează mintea și mințile luminate simt Libertatea.

Din viitor vine lumina ce luminează mintea și mințile luminate simt Fericirea.

Din viitor vine lumina ce luminează mintea și mințile luminate edifică din lumină Lumea cea Perfect Umană.  

Lumea ce mult dorită, lumea preafericită, lumea cu oamenilumină.

Simt dulceața luminii acesteia și surâd. Se deztunecă