joi, 13 decembrie 2012

Ardoare


Ardoare

Femei din alte vremuri plutesc în tine dalbe
Surâsului tău dându-i luciri care orbesc
Femei din sânge nobil în tine se-mpletesc
Vărsându-se-nafara-ți comori ca să învoalbe
Ca un ciclon de aur lichid râzând drăcesc
Pe-oricine îți privește obrazul nelumesc

Femei nemărginite în frumusețe ești
Pășești și zgâlțâni lumea, dar nu atingi pământul
Și cad din ceruri îngeri în cercuri când cuvântul
Ți-l spui cu glas de raze întocmai să vrăjești
Pe-oricine te aude, și toți te-aud căci vântul
Ca pe-un parfum îl poartă.. și-și sfâșie veșmântul
De-ardoare toate-odată ființele-omenești

Căci tu ești epilogul feminității; Iată
Trezești în mine versuri prin care curge-amor
Și urlu, căci să urlu îmi vine până mor
Învăluit în mreaja ta dulce dantelată
Pe care-o-ntinzi în dansul vin tandru răpitor
Și ca prin vis m-apropii lent de-al tău dormitor

3 comentarii: