Facem perfect

Am fost azi la targul de poezie si-am ascultat in mare aiureli, cred ca singurele lecturi, dintre cele la care am asistat, care mi-au placut au fost, culmea, facute de femei, se scrie din ce in ce mai prost, numai aiureli, tara arde si poetii se piaptana, toti scriu ce-au mai facut, ce mai cred ei si cred prost o fac pe desteptii dar mai nu rag de prosti, habar n-au pe ce lume traiesc, ologi mintali, impotenti intelectual, dorm pe ei, app cat trebuie sa dormi ca sa te trezesti? poeme inutile, parintele urmanov imi dau seama acum ca nu era prost deloc cu utilitarismul lui, ma pis pe poezia inutila, poezia bibelou, pe biografisme de cacat care-mi umplu posteriorul de lacrimi, pe una dintre femei o chema Violeta, parca, a recitat in rotonda de la muzeu literaturii niste texte erotice asa, cu o voce delicata si poetii prezenti nu prea au aplaudat-o, prostanaci cum sunt ei, dar am aplaudat-o eu pentru ca eu am simtit-o, iar cealalta lectura a fost la uniune, in sala oglinzilor, am stat doar la abaluta care m-a plictisit enorm si la distinsa doamna dana banu, care a citit din samovarele ei niste cantece in felul ei aparte, a, si tot la rotonda mi-a mai placut un poet al carui nume mi scapa, venise cu profesorul angelescu care e un simpatic, ne-am cunoscut putin, apoi am fost cu pisica mea ioana la un concert de jazz la conservator, cantau elevii conservatorului, printre care si a g wineberger (sau cum l-o chema) care e in anu 1 la cons, oricum, nu mi-a placut ce-a cantat, populara aia americaneasca, dar ceilalti studenti au fost excelenti, cantau niste piese standard care se studiaza la materia jazz, n-am stat decat pana la jumate si-am plecat in groapa de la muzeu, la lectura mea, unde nu prea era lume, soviany si draghici n-au venit, a citit galatanu, dan iancu si dupa mine, eterna clara margineanu, iar eu am citit, dar inainte poeta cornelia maria savu m-a prezentat drept presedintele poeziei, niste situatii poetice de agatat (l-am auzit pe a g zicand situatii muzicale in loc de piese sau melodii asa ca de-acum nu mai zic poezii, poeme, texte de agatat;) printre care si asta care mi-a venit aseara, il pun la final, simteam cum se topesc femeile, am inceput cu trandafir, asta e un poem foarte special, as zice genial, atat de genial incat nu-mi vine sa-l bag in Dragoste sa suceasca minti cu el toti scamatorii, am continuat cu (poate, asta incepe asa: poate barbatul tau nu stie sa te ia, poate stie doar sa te duca, cu vorbe pe care te-a dresat sa le crezi, cu vrajeala, dar eu nu sunt barbatul tau, eu stiu sa te iau... si continua, in fine si altele, asa senzual, cu pauze (pauzele creeaza un efect hipnotic, baga la cap!) si-am incheiat cu poemul care fute-n gura politicianul roman, pe care l-am recitat intr-un fel care mi-a placut si mie, amenintator asa, plin de testosteron, de-a iesit la final si bucatareasa sa ma aplaude, ma pupau aia pe-acolo, in fine, a se observa ce rol are ambiguitatea in aceasta situatie poetica pe care o recomand citita cu voce tare cum de altfel se citeau cartile pana acu vreo doua sute de ani

Facem perfect

Îmi plac picioarele tale

lungi lungi lungi

gemete de plăcere

Când mă încolăcesc tremurande și se

face tăcere

De parc-ai vrea să-mi destăinuie ceva

Ceva profund un secret fierbinte bine ascuns în pielea ta

Acolo unde nu pătrunde nicio rază de soare de

stea

Acolo unde poți să simți ca-ai vrea să luminez amețitor ca șampania

Îmi place tot ce mă lași să simt când te alint cu miile de petale din vocea mea

Picurându-ți pe gât și înfiorând atingându-te toată pielea

Și miliadele de pori strălucind briliant zimțând noaptea ziua

Pleoapele întredeschise pe iriși-nfumurați de dragostea

Pe care fără s-o conștientizezi acum o

 facem perfect