hei, poate vrei sa vezi asta

la inceput se poate sa ti se para o prostie, teci peste.

http://www.youtube.com/watch?v=Z_X6ajwVxLk

si cea mai buna poeta tot eu sunt :))

∞


ce se întâmplă când se întâlnesc doi seducători?
unu dintre ei e sedus
ce se întâmplă când se întâlnesc doi poeţi?

sunt impotentă
alerg prin noaptea îngheţată, săr peste ore, mă duc să mă topesc la chipul tău şi la tot ce este uman la tine şi – da, probabil c-aş veni într-un sfârşit dacă mi-ai cere-o
voiam să rezist, să iau cu mâinile pline seducţia, voiam să bravez poezia şi să te conving că e doar o armă, dar mi-ai spus că nu suntem soldaţi şi că deja nu mai suntem poeţi

aseară strigătul tău totuşi strigătul tău multiplu mi-a rupt inima. dai în gol, nu exist, iubirea mea nu o simţi
– dar cum vrei să te iubesc aşa, cum vrei să te iubesc prin dor – din momentul în care, pentru mine ca şi pentru tine, nimic nu există dacă nu e scris?

gata cu tatonarea. uite, când încă stau să doresc corpul tău, tu mă anunţi că deja e un ochi pe asfalt de când l-ai aruncat de pe bloc
ai să începi să exişti. vezi, fac un pas:

deschid un caiet nou (e neadecvat – plin de linii şi de ornamente, probabil că seamănă mai mult cu existenţa mea dar am să-l fac plin de tine) şi ştii ce implică asta. ştii că celebrez aici cununia noastră. dragostea pe care o vom face prin cuvinte
dar trebuie să mai ştii că pentru asta mă dedublez. încep în limba mea ca să termin în limba ta


dar când eu mă dedublez, tu te demultiplici
când încă stau să-ţi dovedesc forţa poeziei tu deja mă anunţi sfârşitul lumii

dar nu mergi prea repede. mergi exact cu măsura pe care o visez


unu visează noaptea înăuntru roz


∞


sunt paranoică. dar nu-ţi spun că aşa sunt din cauză că mi-e frică să fiu văzută de tine în public – aceste luminii crude, aceste priviri crude şi a ta care mă dezbracă
– ce este o revoluţie?
– este timpul care se opreşte, încremenit în faţa corespondenţei

ochii tăi sunt ca două bile pe care le-a rătăcit un copil în seara asta prin zăpadă
priveşte-ne jucând acum, priveşte acest noapte-alb: ce contrast cinstit!

dar nu-mi răspunzi. eşti mut ca un crap – un crap pe uscat (fiindcă frigul a îngheţat apa la tine – la mine a făcut să explodeze ţeviile şi inundaţia nu se opreşte. ai putea să vii în definitiv, să faci un duş)
e prima oară când mă întâlnesc cu un poet
mut ca un crap
şi cu cei doi ochi rotunzi ai tăi aş crede la un peşte dacă nu era sângele asta sub obrajii care te trădează

revoluţia este ceea ce curge în tine. o faci să evolueze, da, nu o visezi
a primi de la tine o lovitură de ciocan care repară mecanismul oprit, este ca şi dată – pentru că ştii cum nu ştie multă lume unde să loveşti
dar revoluţia este o lovitură de ciocan genială dată de mâna toate lumii în acvariul care explodează – şi este apa vărsată – şi peştele pe uscat nu suntem noi

(ce părere ai despre: "o cauză mică, care găureşte un efect mare "? iar o aberaţie de a mea?)

în definitiv, ştii, revoluţia este o adunare de paranoici care devin nedoriţi în realitate

mi se pare că ne completăm


∞


stau singură încuiată în propria casă
imaginează-ţi ce pierzi
poza cu câinele împăiat în acvariul lui mă priveşte din ce în ce mai mult – mi-e din ce în ce mai puţin frică
te chem: Don! locuiesc strada NeMaiVăzut, vino! Vino sub balcon!
dar nu răspunzi
când în sfârşit reuşesc să deschid uşa bucătăriei, apa se răspândeşte şi alerg până prin uşa ta
dar nu eşti
totuşi pierzi ceva, pentru că arăt într-un fel, ca o pasărică ciufulită. te-aş fi spus: "aşa m-am trezit" – te-aş fi spus nişte lucruri care înconjură dragostea – că vreau să te ating
dar unde eşti
n-ar fi trebuit să te las atât de mult timp afară
dar ce faci din mine – eu, atât de raţională, mă simt ca o femeie

ţii minte aceste zaruri aruncate această ciocnire acest sărut în faţa uşii la cafeneaua cu scriitori?
această aventură. cine o să creadă că de la un obraz muşcat a ţâşnit un sânge de cuvinte spuse?
totuşi sunt încercată
totuşi eşti şmecher
cine ar fi crezut că tu eşti – cel care trezeşte cuvintele în scriitorii adormiţi? cel care semănă dorinţa şi culege dorinţa? cel care te face să aspiri şi te face să inspiri? care face din poezia o metempsihoză?

uşa ta este ∞ de uşi odată
mi-ar trebui ∞ de vieţi ca să ajung până la tine


∞


am văzut în chipul tău un geniu ieşind din lampa sa, crescând peste măsura, gura deschisă
am văzut ochii holbaţi asuprea nebuniei mele, un râs sardonic, o micşorare
am văzut unu tare, din ceară, un zâmbet, încert
am văzut pe Sfântul Petru ieşind din chipul tău şi lăsând-o pe Maria Magdalena să vorbească singură
am văzut un român un kurd un ţigan un grec un afgan
un tătar un dac un cuman un trac
un aborigen
am văzut pe chipul tău Zalmoxis
un sultan stoic în mijlocul unor oameni în piele de urs şi unor măşti urâţi
un mic copilaş numit Dionis

dar îmi spui: ce ascunde un indian sub pielea unui cal? un cal

dar dacă calul e verde, spune-mi, dacă e verde?
şi n-am văzut dacă eşti alb sau negru

nu există o infinitate de oameni în tine
exişti tu într-o infinitate de oameni
pe care îi străbaţi
aşa cum străbatem o infinitate de oameni ca să ne atingem viaţa
şi numai sfinţii sunt eteraţi
dar numai tu, cu tot cu carnea ta, eşti de nepătruns


∞


când mă întrebi la ce te gândeşti, mă gândesc la tine
când te întreb la ce te gândeşti, te gândeşti la mine
– tu… – eu… – tu… – eu… – tu… – eu… – tu… – eu… – tu… – eu…

tu = eu

o dragoste din hârtie la care am dat foc şi care s-a transformat într-o dragoste adevărată – aşa cum faci dintr-o floare
dar zambilele n-or să mai zâmbească niciodată
şi cele două vinuri roşii deschise nu vor fi fost băute

Dragoste: nu mai vreau doar să te ating, nu mai vreau să încerc să te străbat doar – vreau să te locuiesc în mod absolut. căci m-ai condus până la capătul Camerei şi ţi-am dat cheia care deschide Dragoste
când găteam pentru tine îmi curgeau zâmbete din ochii. îi închideam şi nu-mi trecea
dar ai spus în continuare: "nu mă atinge!". ţi-ai ţinut capul la suprafaţa apei, m-ai străbatut în ambele direcţii şi te-ai dus
mi-e dor de tine, mă doare de la tine dragoste, vino, dacă ţi-e dor şi ţie de mine
dar obrazul meu încă sângerează
şi nu vreau să mă iau de călcâiul tău




apoi într-o zi ai întrat în mine ca într-o piramidă





şi te fascinează cum spiritele noastre sunt gemene
şi simţi din ce în ce mai mult cum universul întreg cu toate dimensiunile lui intră în singurul tău cap
şi te inspiră
şi te aspiră
şi nu mai ştii la ce sfânt să te închini ca să îndepărtezi adevărul nelimitat al întâlnirii noastre
şi simţi că întotdeaună o să renască din cenuşa
şi ştii că dacă dragostea n-ar exita ai mai simţi ceva pentru mine



∞


















Ai murit Dragoste
Pentru că nu vreau ca tu să mori şi nu vreau ca eu să mor
Pentru că sunt atât de mortală pentru tine cât eşti tu de mortal pentru mine
Pentru că te scriu şi pentru că mă scrii
Pentru că nemurirea este Poezie

eu avocatul

mai acu o vreme, prietenul meu claudiu komartin, probabil intr-una dintre crizele lui obisnuite de malitiozitate (spun asta pentru ca astfel de gesturi sunt normale la acest prieten: a se vedea textul despre poetii Teo Duna si Rita Chirian din fosta revista "ca si cum", sau textul despre sora lui Teo Duna, Raluca Duna, sotia poetului Cosmin Perta etc unde prietenul acesta isi da caracterul de cacat pe fata) scria, dupa ce m-a muscat de posterior dusmanos ca nu i-am raspuns avansurilor sexuale ca alti poeti gen razvan tupa, gabriel dalis, vlad moldovan, dan sociu, mihai dutescu, pe la mese vreo 2 ani, pe blogul sau, un articol rauvoitor si plin de fiere, care se chema Un mascarici. i-am raspuns cu eleganta-mi caracteristica pe acest blog fara sa dau informatii compromitatoare si fara sa incerc sa-l discreditez. sub postul respectiv, acelasi prieten, incercand sa ma discrediteze mai mlt decat incercase deja s-o faca, a venit si a pus link catre siteul baroului bucuresti in a carui tablou al avocatilor in clipa aceea nu ma mai aflam deoarece nu-mi platisem taxele. dar asta nu a insemnat vreo clipa ca nu eram avocat sau ca nu aveam dreptul sa profesez. conform Black's Law Dictionary(app eu nu mai caut definitii ale cuvintelor in dex pt. k dexul romanesc este atat de prost comparativ cu ceva asemanator din anglia sau franta incat m-am lasat pagubas. ex: mult timp n-a existat in dex cuvantul terorism, iar acum ca exista, definitia acestui termen este inexacta avand in vedere ca nu este stipulat ca exista si terorism efectuat de stat contra cetatenilor sai. si intreb de ce? si raspund: pt ca daca ar fi si aceasta definitie cetatenii ar sti cum si ca sunt terorizati de catre orice guvern din lume), avocat inseamna o persoana care cunoaste dreptul (atat stiinta cat si legile). or orice licentiat in drept se presupune ca cunoaste dreptul dar nu orice licentiat in drept este avocat. de ce? pentru ca unii mai smecheri au inventat baroul - o institutie pe care cand voi prelua puterea in aceasta tara o voi desfiinta o data cu puscariile fara nicio mustrare intrucat ea nu ii foloseste nici avocatului nici nimanui (cu exceptia celor care ii culeg fructele) in realitate, ba mai mult, conform legilor proaste in viguare, este institutia care te face avocat in urma unui examen, te tine avocat atat timp cat ii dai dreptul de smecher si te dezavocateste cand: mult bla bla, este institutia care detine cuvantul avocat si prerogativele acestei profesii. pai al de Cicero era in vreun barou? nu. sau alti avocati? nu.
motivul acestei interventii este ca in urma linkului pus de prietenul respectiv, am tot fost intrebat daca mai sunt avocat. evident ca sunt. si sunt avocatul care va desfiinta barourile, puscariile si care va institui un drept mult mai drept decat cel actual, iar acest text este alta dovada clara ca tot ce-am spus ca voi infaptui am infaptuit.

Ceva ce..

M-au contactat unii de la o revista online sa le raspund la un interviu. Le-am raspuns si cum n-au mai publicat interviul, probabil din cauza unor raspunsuri, nu-mi ramane decat sa-l pun aici.



CARTEA, ÎNTRE OM ȘI SIMBOL \

se va raspunde sub fiecare intrebare (Q) cu aliniat (-). Vă rugăm ca textul să conțină diacritice.


Intro
Cine este Omul, Stoian G. Bogdan? (scurt autoportret)
- Omul Stoian G. Bogdan încearcă sa fie cine vrea sa fie într-o lume în care fiecarui om i se impune un rol – rolul de sclav: al ideilor şi al voinţei altora. De-aceea omul Stoian G. Bogdan este cine trebuie să fie, adică vasalul Libertăţii. Omul Stoian G. Bogdan este scriitor, avocat, neurolingvist, designer social, critic de artă, politician etc.

Ce simbolizează cartea pentru Dvs.? (există o legătură nepercepută încă, subtilă, între Om și carte?)
- Pentru mine cartea simbolizează un maestru spiritual, însă, din pacate, peste 90% dintre carţi sunt maeştri falşi.


Q1 Cartea de suflet
Q1.1. Care este personajul care v-a marcat copilăria / adolescența?
- Atât copilăria cât şi adolescenţa mi-a fost marcată de Iisus. Pentru mine Iisus nu este fiul dumnezeului celor care spun ca sunt împuterniciţi divin să conducă, deci să transforme în sclav omul, al celor care îl ţin cu nesimţire în întunericul ignoranţei, al grijii zilei de mâine etc., ci un Iluminat, un om conştient de toate cele văzute şi nevăzute şi în perfectă armonie cu ele.

Q1.2. Care este autorul care v-a marcat / schimbat viața?
- Toţi autorii mi-au schimbat într-un fel sau în altul viaţa, dar cel care m-a marcat întotdeauna sunt eu.

Q1.3. Cum te poti îndrăgosti de lectură ? (ex: legatura cu autorul sau cu personajul favorit, ori stilul literar etc)
- Lectura are două trebuinţe: să te lumineze şi să te distreze. Te poţi îndrăgosti de lecură dacă eşti îndrăgostit de cunoaştere.



Q2 Semne de carte
Q2.1. Cand ați descoperit semnul de carte (când ați folosit prima oară?)
- Am descopeit semnul de carte în clasa I, aveam coperte pentru manuale cu semn de carte integrat.

Q2.2. Cum trebuie să arate semnul de carte pe care să-l poți folosi cu drag în toate cărtile? (trebuie sa fie unul singur?)
- Nu am un fetiş cu semnul de carte aşa că mi-e indiferent.

Q2.3. Ce obiecte v-au servit ca semn de carte?
- Semne de carte, hartii, ţigări, bani, frunze de cannabis, brichete, dar cel mai mult îmi place sa îndoi colţul paginii la care am închis cartea.



Q3 Biblioteca
Q3.1. Ați moștenit vreo carte din familie? (un raft plin de cărți? O bibliotecă?)
- Am moştenit mai multe biblioteci din familie cu tot felul de carţi. Multe dintre ele nu mi-au folosit la nimic aşa că le-am vândut când eram student.

Q3.2. Cu ce cărti v-ați completat biblioteca? (ce tipuri de cărți predomină biblioteca?)
- În biblioteca mea predomină cărţile de poezie, cărţile stiinţifice şi cărţile de drept.

Q3.3. Care este traseul unei cărți cumparate/ primite? (pe unde „se plimbă” cărțile Dvs.? Împrumutați cărți?)
- Puţine sunt cărţile pe care le păstrez. Aşa că împrumut cărţi cu scopul de a nu le mai primi înapoi.

Q3.4. Aveți accesorii de bibliotecă? (de ex: suporti, despartitori, diverse ornamente?)
- Am tot felul de accesorii în bibliotecă, obiecte de artă în general.

Q3.5. Aveți în proximitate o biblioteca publică? (denumirea acesteia, dacă există) Cât de des o frecventați? (de ce da, de ce nu)
- Am în proximitate mai multe bibloteci publice cum e Biblioteca Naţională (care încă nu s-a inaugurat), Biblioteca Central Universitară, pe care am citit-o când eram student şi Biblioteca Metropolitană, pe care o citesc zilele astea.


Q4 Biblioteca virtuală
Q4.1. Cum priviți biblioteca virtuală (necesitate sau moft), cum ați primit informația inițiala despre cărțile in format electronic?
- Am într-un folder o bibliotecă cu vreo zece mii de cărţi, dar nu privesc biblioteca virtuală nici ca pe o necesitate, nici ca pe un moft, ci ca pe ceva care este.

Q4.2. Foșnetul răsfoirii cărții și mirosul de cereneală tipografică vor fi înlocuite de un click pe internet/ cititor de cărți electronice (e-book reader)?
- Pentru mine contează ce şi să citesc nu dacă e cartea materială sau virtuală. Citesc în ultima vreme cărţi electronice pentru că citesc cărţi care la noi, unde există un interes pentru menţinerea stării de ignoranţă, probabil nu vor fi traduse şi editate niciodată. Sau cine ştie…

Q4.3. Se poate schimba ritualul achiziționarii unei cărți? (librărie virtuală pentru hard-copy vs. e-book store)
- Cred că achiziţionarea de cărţi ar trebui să fie gratuită întrucât cred că cunoaşterea nu poate fi evaluabilă în bani.


Q5 The Key
Q5.1. De ce cartea îți dă putere?
- Pentru că cunoaşterea înseamnă putere.

Q5.2. De ce cartea îți oferă protecție?
- Pentru că cunoaşterea îţi oferă protecţie.

Q5.3. De ce cartea te înalță?
(se poate alege doar una din intrebări, în funcție de mediul de activitate, de credințe, de concepte etc.)
- Pentru că cuoaşterea te înalţă.



Q6. Motto magic
Q6.1. Există un citat celebru cu care ați rezonat?
- Da: A fi GUVERNAT este să fii urmărit, inspectat, spionat, direcţionat, condus de legi, numerotat, regularizat, înrolat, îndoctrinat, controlat, verificat, estimat, evaluat, cenzurat, comandat, de creaturi care nu au nici dreptul nici înţelepciunea nici virtutea să facă asta. A fi GUVERNAT este să fii la fiecare operaţiune, la fiecare tranzacţie notat, înregistrat, numărat, taxat, ştampilat, măsurat, numerotat, asistat, licenţiat, autorizat, admonestat, preîntâmpinat, împiedicat, reformat, corectat, pedepsit. Este, sub pretextul utilităţii publice şi în numele interesului general, să fii plasat ca şi contribuabil, sfredelit, jecmănit, exploatat, monopolizat, extorcat, stors, înşelat, jefuit; apoi, la cel mai mic semn de rezistenţă, la cel mai şoptit cuvânt de împotrivire, să fii reprimat, amendat, defăimat, hărţuit, vânat, abuzat, bătut, dezarmat, legat, sufocat, arestat, judecat, condamnat, împuşcat, deportat, sacrificat, vândut, trădat; şi colac peste pupăză: învins, ridicularizat, râs, ultragiat, dezonorat. Asta înseamnă GUVERN, asta este justiţia şi morala lui.

Q6.2. Care este deviza care vă ghidează în viață?
- ELIBERARE

Q6.3. Prezentul nostru continuu este și viitorul generatiilor următoare: vă rugăm să lansați un mesaj care să îndemne românii la lectură, care să-i apropie de literatură!
- Nu credeţi tot ce citiţi!

Spirite batrane

Boala grea batranetea! Nu doar ca smochineste dar si tampeste! Caci te face sa crezi ca tot ce ai invatat despre lucruri pana atunci e adevar batut in cuie. Frustrarea ca esti neputincios impotriva timpului tot mai scurt, frustrarea ca sunt altii, mai tineri, care te vor vedea mort intr-o zi, care au tot timpul inainte, care se bucura de o viata pe care tu nu ti-o mai permiti, de polenul iubirii, de comicul conjuncturilor, de libertatea tineretii - te face scrobit, te face sa ai o conduita lipsita de toleranta, proasta gramada. Ei bine, boala asta a napadit institutiile romanesti si impiedica progresul. Lumea e tot mai liberala, omul are drepturi la care multi nici nu viseaza, iar in institutiile romanesti se gasesc nu neaparat batrani, adica oameni inaintati in varsta, ci spirite batrane.
Mai acu 3-4 saptamani merg pe la Uniune pe Victoriei si cum domnul vicepresedinte Gabriel Chifu era acolo l-am intrebat daca pot publica si eu niste texte in Romania literara. Am primit un raspuns afirmativ si-am zis ca am un text care se cheama "te fut si te fac poezie", banuiesc ca nu-l pot publica... Evident ca raspunsul a fost tot afirmativ, asa ca am lasat alte texte. Faptul ca nu am putut publica o poezie care se cheama astfel demonstreaza clar ca mentalitatea de le Romania literara nu s-a schimbat odata cu afirmarea unor drepturi ca cel la libera exprimare, ci a ramas ca pe vremea antedecembrista si aici nu arat cu degetul spre domnul vicepresedinte ci spre insusi directorul revistei si presedintele USR, Nicolae Manolescu, al carui spirit, la aproape 80 de ani, este, din pacate, o hoasca. Oamenii in infinita si inconstienta lor prostie au creat norme care te impiedica sa folosesti anumite cuvinte sub sanctiunea ca esti trivial, vulgar etc. Dar oare eu trebuie sa repect normele astea? NU. Vorbesc cum vreau si mai mult, scriu cum si ce vreau si ce scriu eu, intr-o tara condusa de spirite batrane, de hoaste, spre saracie si nevoi si boala, e aur pentru ca cele patru concepte care stau in spatele a ceea ce scriu eu sunt: , Eliberare, Libertate, Fraternitate si Echitate sociala.
Am postat un link mai jos intr-un post cu poemul care a aparut in revista: I-auzi ce zice la Radio TU. Am fost zilele trecute iar la Uniune unde m-am intalnit din nou cu domnul Chifu care scrisese in aceeasi revista un articol despre propunerea mea, pentru care il iert caci nu stia ce facea cand scria. Mi-a zis ca poemul meu a produs mare scandal in redactie. Normal ca a produs la cat de batrana e redactia si mentlitatea ei. Normal. Si ceea ce afirm se confirma doar privind grafica si hartia ei. Este la fel ca si spiritele celor care o scriu constant, palida, de ziar, vetusta.

Tipa asta..

De-aici:

Casa Poporului

Prin Parcul Carol cu pisicuta mea Ioana ma plimbam si trageam concluzii. Fiecare teza e o antiteza si invers. Duma lui Hegel cu teza antiteza si sinteza e proasta. Impiedica flowul. Seara avea ceva magic incat vedeam totul cum curge. Ioana m-a invatat sa respir cum respira cantaretii si-am inceput sa repir pana cand am ametit. Acea ameteala era mai placuta decat orice betie si decat orice efect al ierbii. Simteam cu mi se activeaza parti din creier. Mi-am dat seama ca tot ce trebuie sa fac e sa respir corect. Si imediat ca, trebuie sa am un aer respirabil, diferenta dintre aerul din parc si cel dinafara era evidenta. Am stat pe langa lac si am vazut ca scria pe un zid ca scaldatul se pedepseste cu amenda. Ce cacat, m-am gandit, de ce? Pentru ca era jegoasa apa, probabil. Si mi-am imaginat cum ar fi fost daca lacul era curat si vara se putea face baie in el: Excelent. Am urcat spre mausoleu si cand am vrut sa intram in rotonda care il imprejmuieste un soldat a zis ca e interzis, ca e obiectiv militar. L-am luat in felul urmator: i-am zis ca Armata Romana apartine romanilor si toate obiectivele ei militare, noi suntem romani, ala e un mausoleu, deci putem sa ne invartim in juru-i, nu, a zis soldatul, asa am primit ordine. M-am intrebat de ce si nu am putut gasi vreun raspuns logic. Cand m-am intors, gen cu spatele spre Monumentul Soldatului Necunoscut m-a bucurat atat de tare privelistea incat am uitat de gandurile anterioare. Intr-o ceata argintie, in departare, se inalta ravisant Casa Poporului: Balaurul. Revolutia, Lovitura de Stat din '89 a fost creata pentru a-l impiedica pe Ceausescu sa faca a treia Banca Mondiala. Omul platise datoria externa, care datorie externa te impiedica sa fii suveran in tara ta si urma sa treaca la fapte. Sediul acelei banci era Casa Poporului. Ceausescu spunea intr-un discurs ca pe saracia tarilor subdezvoltate sau in curs de dezvoltare se naste bogatia tarilor dezvoltate, ca 4 miliarde si ceva din populatia lumii sta in saracie, sclava, pentru bogatia celorlalti 1 si ceva miliarde, desi exista resurse pentru toata, dar pentru toata lumea, sa aiba casa, masa si libertate de miscare. Omu voia cu acea banca sa imprumute tarile subdezvoltate si in curs de dezvoltare pentru a le elibera de sclavia Capitalismului. A se observa ca Capitalismul e un joc criminal. Omul voia sa schimbe istoria. Ei, de-acolo de unde eram eu, nu intamplator, Casa Poporului e o Sfinx (ca sfinx e la feminin, "Sfinx cuprinsa de-nteles") cubist. Ei, de ce au facut oamenii Casa Poporului in forma de Sfinx? e intrebarea.

Dragoste

Cartea asta pe care urmeaza sa o public - Dragoste - are o prefata pe care urmeaza s-o citesti, pe care am numit-o

Pretext

Seductia începe cu caracterul tău, cu abilitatea de a radia o calitate care atrage oamenii și de a stârni în ei emoții într-un fel aflat deasupra controlului lor. Pentru că oamenii sunt generoși cu oamenii pe care-i plac. Hipnotizați de caracterul tău seducător, asa zisele victime, nu vor pute sa-ti reziste. Există nouă caractere care seduc pe lumea asta și le poti privi ca pe nouă costume pe care poți să le porți și să le schimbi între ele oricând pentru că îți vor da puteri nelimitate. Unul dintre acele caractere este asa numitul Baiat Rau, sau Golanul. El este una dintre fanteziile cele mai puternice ale femeilor pentru că reușește să-și facă victima atracției să simtă că ar duce-o până la capătul lumii și tot până la capătul lumii s-ar duce după ea. Poate fi infidel, neonest, amoral, dar aceste trăsături nu fac decânt să contribuie la șarmecul lui irezistibil. Spre deosebire de bărbatul normal și precaut, Băiatul Rău este un fermecător neînfrânat, un vasal al iubirii pe care i-o poartă femeii. Iată și ispita reputației sale: trebuie să existe un motiv pentru care atâtea femei i-au căzut în plasă. Cuvintele sunt slăbiciunea femeilor și Băiatul Rău este un magician al limbajului seducției. El ii stârnește femeii poftele reprimate radiind o dorință care incendiază si seduce. Este extrem, incontrolabil, periculos, dar haloul care îl înconjoară îl face foarte des dorit cu ardoare.
Aceasta este o carte de poezie scrisa din perspectiva unui astfel de tip. Valoarea textelor care o edifica este subliniata de puterea lor de-a aprinde soarele dragostei pe cerul femeilor... daca sunt spuse cu stil si gratie. In +, valoarea aceasta este amplificata de faptul ca toate textele sunt secvente intr-o poveste unica si universala de dragoste, cu inceput cuprins si incheiere, dintre un barbat si, intr-un fel, toate femeile din lume.
!ata alt pont. In ceea ce se numeste Magie, NLP, Mind Control, exista expresia-concept „comenzi intrinseci”. Asta inseamna ca introduci in fraze cuvinte sau propoztii pe care le spui cu alt ton si care scoase din context se asociaza intr-o comanda. Comanda patrunde in subconstient fara sa constientizezi si-l face sa te faca sa... spre exemplu, sa te indragostesti, sa te dezbraci, sa te... cam orice-si doreste comunicatorul.
Uite un exemplu elocvent:

comenzile sunt:

 OBSERVI FARA SA OBSERVI
 SIMTI SENTIMENTUL CARE TE CONECTEAZA
 SIMTI ACEASTA CONEXIUNE
 SIMTI ACEST CLICK
 TE VEZI PESTE ANI
 SIMTI ACEASTA CONEXIUNE
 AMINTESTE-TI PANA ACUM
 SIMTI ACEASTA CONEXIUNE AICI

propozitiile:

„Ai auzit vreodata expresia OBSERVI FARA SA OBSERVI? Nu-mi raspunde. Cica atunci cand observi fara sa observi, spunea socrate, SIMTI SENTIMENTUL CARE TE CONECTEAZA, SIMTI ACEASTA CONEXIUNE cu persoana care te face sa observi. Stii cum e cand SIMTI ACEASTA CONEXIUNE? Nu-mi raspunde. Ca atunci cand SIMTI ACEST CLICK de pistol poetic inauntru. Ei, se spune ca atunci cand infloreste glontul TE VEZI PESTE ANI si tot SIMTI ACEASTA CONEXIUNE si auzi aceasta voce in cap spune: AMINTESTE-TI PANA ACUM caci acum e atunci. Si SIMTI ACEASTA CONEXIUNE AICI ( Cand zici „aici”pui mana in plexul interlocutorului...) Poate ca suna aiurea... bla bla bla...”

Acu ca ne-am inteles ce-i cu aceste comenzi intrinseci ai putea sa te gandesti ca ai putea sa influentezi gandurile si sentimentele persoanelor cu care interactionezi, prin intermediul lor. Cu exercitiu, stil si gratie poate oricine. Dar nu uita ca, pentru orice vatamare sau prejudiciu responsabilitatea iti apartine, nici ca, comenzile intrinseci pot fi auzite de care cunoasc mecanismul si, astfel, lipsite de efect.
In textele care urmeaza am utilizat un intreg arsenal de astfel de mecanisme care pot fi dibuite de cei initiati in stiintele enuntate mai sus. Acestia m-ar putea considera nebun ca ofer tehnologie de ultima ora la pret de dumping. Dar eu sunt adeptul principiului: Cat mai multa informatie pentru cat mai multa lume la cel mai mic pret sau chiar gratis.

Hai sa va mai trezesc putin

;)