firimituri

unde de luna bujuterii de stele versuri lugi colorate pe cer







aici marea reflectand tot acest balet astral si delfinii iridescenti cantand in adanc

relaxat in sezlong vad venetia piata san marco licarind cu indragostiti inecati de viori pe terase

puntea moarta trag dintr-un sto si-mi amintesc cum ma trageam prin poze acu multi ani pe-acolo in lavuri mari cu ..pffffu ooo

pe care-am iubit-o supranatural dintai de prin liceu pana-n anu trei de drept si inca mult dupa ce n-am despartit

asa-s io mai fraier le iubesc pe toate pana le uit
si cand imi reamintesc parca ma reindragostesc de ele-ntr-un fel

sunt mai exploziv asa pe plan sentimntal si gondolierii fluiera excelent dispusi pe canal

cerul ma irizeaza efervescent si adanc ca un colosal pahar cu sampanie
cat as vrea sa plutesc pe undele astea ca intre labii un deget in spirale tot mai adanc in sus sanie

ce frumos ar fi sa poti trece si tu prin versurile astea aici
sau eu prin versurile de pe cer aici sa vad ce zici

mama ce bine ne-am arde-o ca prin cartile de tarot
ca buclele infinitului peste capul magicianului

doar tu faci optul infinit cand peste mine te misti

universul e un mare fara inceput si fara sfarsit futai
hai
sa ne amestecam ca din palniile unei clepsidre intre cer si pamant ca doua tipete intr-un singur cuvant
high

pe langa raiul carora treceai fascinai
ca si cand tu insuti insati erai rai prin rai

apas tastele si inalt melancolic si solemn  pentrutotdeauna la ceruri acest poem

catre tine





Intr-adevar, exista o mare diferenta intre a te fute si a face dragoste, dupa cum zic si expresiile. Cand te futi, chiar te futi, adica te distrugi, si-o faci cu scopul de a obtine putina placere sau de a domina sau de a-ti vindeca ofurile samd, futaiul implicandu-ti doar fiinta animala, trupeasca.
Cand faci dragoste e altceva... e un act alchimic.. te amesteci, te deschizi, te oferi, te transformi, te elevezi, te indumnezeiesti, simti culori, te aprinzi, cauti mai mult decat... placerea trupeasca, cauti sa oferi dragoste, sa te faci dragoste, cauti sa simti divinul, te misti sacral implicandu-te intrutotul...
Femeile care fac dragoste radiaza lumini, parca plutesc, sunt toate suras, te electrizeaza, sunt extatice, vibreaza tinerete...
Femeile care se fut, se si uratesc, se si prostesc, imbatranesc inainte de vreme, sunt nefericite, capata trasaturile anumitor animale, vai de capu lor... fac de ras Feminitatea...
Ba, si ma uit pe strazi si, mama, numa futute vad ma frate... de unde deduc ca romanii si romancele nu se mai iubesc.. cum ar putea la cat de inflorita e prostia? la cat de animalizat e poporul? la cat de prost mananca si beau?






Concluzie

De fapt poetii care scriu despre cat de
nefericiti, tristi, frustrati, ratati, urati, nedreptatiti, oprimati, discriminati etc.'s
nu fac decat sa-si spuna lor insile, in primul rand,
si eventualilor cititori, in al doilea rand si cu
scopul de a le trezi compasiune ca astfel sa
obtina de pe urma lor foloase,
ca si cat au fost si sunt la momentul respectiv de
prosti.
Utilitatea lor publica este incontestabila pentru ca
desteptii invata din greselile altora.





Lumea, dar mai ales sistemele politice ale lumii, care in realitate formeaza un singur sistem care transcende granitele, natiile, statele, legile samd, sunt special create ca sa esuezi, dar, totodata, ca sa te destepti de mama focului, caci tot esuand si esunad, in nefericire sau sclavie sau nedreptate sau saracie sau suferinta sau boala sau moarte sau.. plm, toate la un loc, gradual spiritul incepe sa ti se trezeasca, care spirit esti de fapt, deci tu incepi sa te trezesti si sa realizezi ca, stai dom'le, tu locuiesti corpul asta care de fapt nu esti, dar cu care mult timp te-ai confundat si despre care nu stii mai nimic, ba nu stii mai nimic nici despre tine, gen de unde vii, incotro te duci, care-i scopul tau, ce legi te guverneaza, ce esti etc etc.; de fapt realizezi ca,-ntr-un cuvant, esti inconstient, atat de Sine, cat si de tot, caci corpul nu ti-l poti controla, ceea ce inseamna ca nu esti constient de el si ca esti sclavul lui, cat si de lumea din jur, gen planeta, astre, fiintele care le populeaza etc.
Realizand ca esti inconstient esti deja mai constient decat miliarde, realizand de cate nu esti constient incepi sa devii constient.. Si, devenind constient, incepi sa devii Om. Ca pana atunci nu erai Om, erai primata, dobitoc, frunza-n vant, avand in vedere ca nu stiai nici ca nu stiai si nici ca nu ai control asupra ta. Si-ti dai seama ca in realitate nu esti liber si ca nici n-ai fost vreodata. De ce? Ca tre sa te supui unor legi reguli si norme pe care nu le-ai creat tu sau sa suporti consecinte, ca tre sa actionezi, sa nu actionezi, sa dai sau toate la un loc dupa bunul plac al altora, ca tre sa platesti pentru resursele necesare unui trai decent, care resurse oare nu sunt de fapt ale tututor in egala masura? ca tre sa platesti cota din resursele altora, ca multe.. care, intr-un cuvant, iti subliniaza ca esti sclav. Si de ce esti sclav, ce anume te insclaveste, te intrebi? Si-ti dai seama ca te insclavesc propriile tale dorinte, propriile tale conceptii, opinii, idei si, nu in ultimul rand, propriul tau corp fizic care vrea..
Miliardele de sclavi inconstienti nu traiesc si nu actioneaza decat pentru satisfacerea celor cinci simturi trupesti, ei si cand se cultiva mental au ca scop tot satisfacerea celor cinci simturi trupesi, la cere se adauga si dorinta de respect, faima si glorie. De ce? Pentru ca ei se confunda cu corpurile lor si urmeaza dorintele corpurilor lor aflandu-se sub controlul corpurilor lor. Dar corpul, cu cat ii saisfaci mai mult, mancand, band, fornicand etc. cu-atat mai mult vrea satisfacut si cu-atat se degradeaza mai mult, cu-atat mai greoi devine, bolnav, si o data cu el si viata se degradeaza.. Mancand, band, fornicand, mirosind, simtind intens, mult, divers ajungi la un moment dat la saturatie si-ti dai seama ca nu mancatul, bautul samd iti aduc fericire.. Si te intrebi, ce anume iti poate aduce fericirea? Multi dintre putinii care isi pun intrebarea asta nu ii gasesc raspunsul. Raspunsul e: Desteptaciunea sau Intelepciunea. Ca daca esti nefericit inseamna ca esti prost, nu? Ca daca erai destept stiai cum sa fi fericit si erai fericit, caci te simti mai bine fericit decat nefericit, nu? Ei, dar ce-i aia intelepciune? Intelepciune e tot ce este a fost si va fi, inclusiv ce nu este n-a fost si nu va fi, tot ce ai putea gandi e intelepciune, insusi gandul e intelepciune, corpul tau e intelepciune, tu esti intelepciune.. asta in sens larg. In sens restrans Intelepciune inseamna Constiinta de Sine, gen de corpul fizic, cum functioneaza, cum il poti controla etc, de mintea ta, gen ce functii are, cum functioneaza, cum o poti controla... Ei, o data ce incepi sa devii constient de astea si de altele, poti sa incepi sa ai pretentii ca esti om, desi nu esti inca, ca esti inca prost, adica inconstient de Sine. Avand pretentia ca esti om iti dai seama ca ai si demnitate, avand demnitate iti dai seama ca sclavia si nefericirea la care te forteaza sistemul nu-ti aduc beneficii, ba din contra.. Atunci iti pui intrebarea, cine a creat sistemul? Cine beneficiaza de pe urma lui? Care este scopul lui?
Cine a creat sistemul? Unii mai destepti. Cum? Ce stiau ei? Cum stiau ei? Cine beneficiaza de pe urma lui? Toti, chiar si cei care in prezent sufera si mor caci aceia sufera de fapt consecintele faptelor lor, prostiei lor, iar suferinta desteapta, plus ca, nu ei sufera ci corpurile lor sufera, iar daca sufera si ei, sufera pentru ca nu au control.. nu au control pentru ca sunt prosti, dar suferinta desteapta deci li se intampla fix ce trebuia sa li se intample pentru evolutia lor. Care este scopul lui? Sa te destepte cu orice pret.
Ei, de fapt nu cu sistemul tre sa te lupti, ci cu tine insuti, iar daca ai castigat, sistemul e foare la ureche.





Zburatoarea

Se auzea prin sate, acolo-n cer, in vârf
De munte unde vara se-nalta drept sovârf
Ca babele s-o duca doo trei su de ani...
Ca intra prin ferestrele caselor de tarani
Cu vrednici juni ce tauri in doua rup de coarne
O zburatoare crima sa-si caute de carne..

Se auzea ca dracu o trimitea sa-i ia
'N-a sarmecului vraje ce psihic termina
Si sa le stoarca vlaga in focul pizdii ei
Pana cand ii chirceste de-i face puradei..
Ca ala a lu Naitza parca-i pe pula dus
Hâit de zici ca-i cioata si slab de zici ca-i fus
De cand cu fermecata-ntr-o noapte s-a intins
De tremura tarlaua in care-un foc s-a stins
Si se zbarleau cartofii de icnete si geamat
Si in cotet dulaii schelalaiau de teamăt
Incat in zorii palizi sa nu-ti vina sa crezi
Iesi din usa hîșlei un bol de colărezi
Din strajnicul Vintila, care tot repeta
Un stih ce autorul nu si-l mai amintea..

Se auzea ca stie curveste a iubi
Si oricat s-ar intinde nu poate zamisli
Fiindca samanta toata altfel o folosea
Si asa folosind-o nu mai imbatranea
Ba mai mult cica forte de zee isi starnea..

Se auzea de toate, stii lumea cum vorbeste
Din caca face bice si-n aer le pocneste
Da' eu ca sa se stie, nu cred nimic ma jur,
Da' cu asa poveste mai ca as arde-o-n cur
Sa stie-ntreg orasul lumea si toata zarea
Ca eu sunt ala care a bulit zburatoarea..
Caci faima o preceda oriunde in Ardeal
Unde au mintea-nceata romanii intr-un hal
De zici ca-i melci pe sarma sub care trece-un tir
Tare grabit spre tine schimbandu-se-n clisir
Da' nu stiu unde-i tzuca, ca dac-as sti, ce-ar fi..

-De-ai sti ce crezi c-ai face de ea s-ar prabusi
Ca balega din vaca pe tenisul tau gri?
Cum crezi ca ai putea-o aduce-n lumea ta
Si astfel barbatia sa ti-o strecori in ea?

S-a auzit o voce care promite-un trup
Ce numai doar de dansul m-ar face sa m-ocup
Daca de somn si vise nu as fi bantuit
Acum la ora asta cand hop n-am adormit

Ci trag din coiae forta si-o urc in cap lumini
Mai sus de epitete plutesc cu ochi divini
Si inima-mi vibreaza angelica solvegii
Si penisul e pula cu varfu sus ca regii
Si radiez lumina si muzica de vraja
Si vad in departare peste pamant o paja
Plutind precum o oaza si stralucind splendoare
Si radiind din dansa eterna zburatoare.

Tu esti care-n altarul de roz ametitor
Tragi din tzatazani barbatii de intr-un scurt timp mor
Si tu mai ivorie si mai nemuritoare
Arzand tot mai distinsa si toata mai culoare
Iar eu sunt sgbul o sa te trag prin penis
In mine ca pe coca, hai vin-aici la tenis
Fi o fetitza dulce si misca-te ca-n rime
Sunt zeul numerelor prime
Ne vom lupta-n futaiuri pe viata si pe moarte
Si dupa ce prin pula te-oi trage ca la carte
De-o sa inalti doar imnuri topindu-te ca mierea
Zaharisita o sa te am in mine drept averea
Cea mai de pret in piept. Hai sa ne duelam umpic
Zburatoare cu lindic, zburatoare periculoasa craiasa
Plasa tzeapa moarte si sa ma fac cu tine nemuritor
Thor si sa zbor intr-un film color superstralucitor
Fara sfarsit



Daca te nasti prin cezariana esti Cezar adica Om.
Daca te nasti normal esti un produs comercial, pentru ca vi pe apa si apele sunt sub juristictie.




Ar trebui sa devenim realisti, noi, romanii, si sa-l punem pe regele Mihai inapoi in functie, pentru ca, oricum, actuala administratie a Corporatiei Romania e vasala lui. Ne-am scuti de hotii care administreaza, de dezordine, de subcultura samd samd.. inclusiv de masurile social-politice genocidale care au loc in tara tocmai pentru ca poporul roman sa inteleaga ca or vrea Regele si Monarhia, or suferinta, saracia, nesiguranta, moartea lenta si sigura..





Prin liceu, cand eram mare fan al literaturii lui Mircea Cartarescu, copil fiind, aveam si eu impresia eronata ca acesta ar fi un adevarat mare scriitor. Mai tarziu, cand am observat ca nu fut nimic cu genul sau de sensibiliate poetica, cum as fi putut cand omul a fost virgin pana la douasapte de ani? mi-am dat seama ca acea literatura pe care o gaseam excelenta, nu era intocmai.. ea era excelenta ca si retorica, adica era expresiva, acustica, plina de jocuri de cuvinte excelente, dar ca mesaj, ca stiinta, ca logos, era scazuta.. as putea asemui acea lieratura cu blonda [scuze blondelor] din aia tzipla care te atrage indeajuns de mult incat sa i-o dai, dar care dupa ce i-ai dat-o nu te mai starneste pentru ca spiriul ei nu a fost intr-atat de scaparator incat sa te agate-ntr-un film mai lung e genul acela de literatura despre care Schopenhouer spunea ca e preferata de cei multi tocmai pentru ca e doar retorica goala.. ea in realitate nu e nimic mai mult decat o demonstratie de ingeniozitate lingvistica.. dar cand vine vorba de mesaj, aoleu, literatura lui Mircea Cartarescu e low.. Spuneam cu alt prilej ca literatura are doua scopuri, sa te distreze si sa te destepte, ca marii scriitori te si desteapta, te si distreaza, sau mai bine zic, te desteapta distrandu-te.. or literatura lu Cartarescu de la o varsta nici nu te mai distreaza, ca de desteptat prea tare oricum nu are capacitate.
Privind cu stupoare propaganda care i se face acestui autor, care nu este in realitate nimic mai mult decat un produs al propagandei, al carui rol este tot propagandistic, nu pot sa nu imi pun intrebarea: ma frate, cine are interes asa mare cu acest autor? De ce este el promovat pentru premiul Nobel in conditiile in care exista scriitori romani de o valoare net superioara, avand in vedere mesajuil despre care vorbeam? Pai, imi zice cineva: ca tac-su a fost mare PCRist inainte de Lovitura de Stat din optzeci si noua, si cum dupa Lovitura tot cei dinainte de Lovitura au preluat puterea... Pai imi zice altcineva: ca si-o arde cu Basescu si PDListii si... De altfel, o sa observi ca in clipa de fata scriitorii or il voteaza pe Ponta, caci gasca Ernu-Rogozanul isi spune cuvantul marxist, or pe Monica Macovei, caci Cartarescu are influenta sa printre literati ca Vancu-Komartin etc., cei doi tineri care au o mare influenta printre tinerii scriitori atinsi de retard, incapabili de discernamant si de gandire corecta. Pai, imi zice altcineva: daca Cultura si Educaia din Romania sunt patronate de fratii nostri maghiari, bineinteles ca acestia nu vor propulsa nici in interior si nici in exterior, pentru un premiu de o astfel de anvergura cum e Nobel, un scriitor roman cu sanse reale sa-l castige, adica unul si cu pula si cu sange-n pula.. ca atare pun unul nici prea prea nici foarte foarte pe care il gonfleaza prin propagandistii din cultura: critici literari etc. ca cei cu-adevarai valorosi sa ramana in drojdie..
Caci daca ii iei Opera acesui autor la puricat, si-ai mai citit si tu niste carti prin viata, iti dai seama ca nu e.. nu e ce trebuie, nu e de Nobel. Iar asta se intampla pentru ca ii lipseste dimensiunea sociala si politica acelei literaturi. Uite ca-i ofer maestrului si ideea succesului
Cartarescu a fost si continua sa fie in realitate un autor de literatura pentru copii in formare, care, intr-o societate civilizata, cu al de prostii din alea gen Poema Chiuvetei si altele pe care liceenii romani prin bunavointa fratilor maghiari sunt obligati sa le invete, nu ar fi apucat prea des celuloza.




In Nobila Cale Octupala, Buddha, vorbeste despre Modul de viata perfect, care presupune sa-ti castigi existenta printr-o activitate care sa nu implice vatamarea ta sau a altor fiinte. Ma uitam adineauri la jurnalisti cu-asa o mila.. ce vieti irosite.. iti dai seama, sa-ti petreci timpul avand grija altora, urmarindu-i, analizandu-i, interpretandu-i, acuzandu-i, judecandu-i, condamnandu-i, laudandu-i, periindu-i, propulsandu-i etc... sa-ti petreci viata scriind nimicuri, dezin...formand, mintind, denaturand, nuantand, calomniind etc. si mai niciodata informand, pentru ca habar nu ai ce-i aia informatie, habar n-ai ca rolul mass mediei este elevarea sprituala si sociala prin informare, nu propagarea ideilor, atitudinilor si comporamentelor convenabile celor putini... sa te crezi destept pentru ca stii cu ce se imbraca cutare, ce mananca, cu cine se culca , unde a fost samd, ba sa mai si scrii despre asta cu patima unei tzatze de mahala ca si cand lumea nu mai putea daca nu ii puneai in vedere ca nu stiu ce nulitate spirituala numita domnul sau doamna a nu stiu ce singura sau impreuna cu alta nulitate spirituala numita domnul sau doamna... sa te defocalizezi de la propria ta desteptare ca sa-ti castigi existenta prostindu-te atat pe tine cat si pe ceilalti care te asculta, ba manipuland fara storp de simtire.. sa te tarasti in ipocrizie, in dizarmonie, in inexpresivitate, in sclavie, la cheremul altora si sa pretinzi ca ai vreun rol pozitiv, ca esti jurnalist.. sa dormi pe tine o viata si sa mori dormind, la fel de bou pe cat ai venit pe lume, ba chiar si mai... pffffffffff
Asa cum un popor sarac are sigur poeti prosti, tot asa are si jurnalisti dobitoci.. bine, ei, in calitate de dobitoace propangandiste, primesc remuneratie pentru prostia pe care o propaga, dar oare asta ii scuza de ceva? Le stirbeste cumva asta nesimtirea cu ceva?