Alienarea politică a națiunii române

Zilele trecute mă uitam printr-o Mică enciclopedie de politologie și-am găsit acolo un concept care se potrivește perfect situației națiunii române în România contemporană: Alienarea Politică. 

Alienarea politică a unei națiuni survine atunci când conducătorii națiunii respective se transformă din slujitori ai națiunii în stăpâni ai națiunii, constituindu-se într-un grup rupt de națiune și suprapus acesteia. 

Puterea națiunii, se separă astfel, ca putere politică, de națiune, dominând-o ca forță străină, reificată, și rămânând doar expresia ei oficială. 

Însă, ceea ce se întâmplă în România este cu mult, mult mai grav, pentru că stăpânii reali ai națiunii române nu sunt paiațele care apar la televizor, al de Președinte, Premier, Miniștri, Prefecți etc., ei înșiși fiind niște supuși  ai adevăraților stăpâni, care nu locuiesc în România. 

În aceste condiții, evidente, relațiile, normele și instituțiile politice se manifestă ca forțe străine și ostile care domină oamenii, strivindu-le personalitatea și amenințându-le - prin forța de care dispun - existența și securitatea. 

Alienarea politică exprimă astfel restrângerea, sau chiar anularea, libertății individuale și colective la nivelul superior al conducerii sociale prin instrumente speciale, instituționalizate, de constrângere, prin forța violenței organizate și/sau a persuasiunii. 

Din această situație decurge și alienarea politică spirituală, prin reflectarea iluzorie, falsă, denaturată a relațiilor politice în diferitele nivele ale conștiinței politice și în componentele acesteia; în prezent conștiința politică a românilor este alterată. 

Forma cea mai acută a alienării politice se manifestă ca lipsă de putere politică pentru majoritatea populației, expresie a unei rupturi sociale grave între guvernanți și guvernați, a scindării societății într-o majoritate lipsită de orice posibilitate de a influența deciziile și acțiunile luate în numele ei (națiunea) și într-o minoritate care exercită în mod discreționar și abuziv prerogativele puterii (guvernanții).

Carl Marx spunea că "Libertatea constă în transformarea statului dintr-un organ situat deasupra societății într-unul cu totul subordonat ei.", dar Marx era un extraordinar de mare manipulator, agent al unor forțe responsabile pentru toate neajunsurile, suferința și ignoranța umanității, toată filosofia lui fiind nocivă, atât dacă vorbim despre Capitalism cât și despre Comunism; în realitate, Libertatea constă în transformarea statului dintr-un organ situat deasupra societății într-unul cu totul subordonat omului concret.