de vorba

stateam de vorba mai devreme cu o traducatoare poloneza pe care am cunoscut o anul trecut. imi spunea ca s-a intors in polonia, ca s-a maritat si si-a deschis propria ei afacere. am intrebat-o ce afacere. mi-a zis ca lucreaza cu firme care importa in romania produse din polonia. dar ce m-a facut sa scriu acum randurile astea este ce-a mai spus cand a spus asta. a spus ca: cum tara voastra nu produce mai nimic si importa totul... - intr-adevar, tara noastra chiar nu produce mai nimic si importa totul, pana si mancarea. si-am intrebat-o: bine, si clientii tai ce importa. la care ea mi-a spus: pai cam de toate... tara noastra produce de toate si exporta de toate... in special mancare. adica romania, cu atata teren arabil si-atata mediu rural cat are, importa mancare. asta mi se pare fantastic. si nu e. si cu cat ma gandesc mai mult la conversatia asta, cu-atat mai negru mi se face in fata ochilor... pentru ca stiu ca tara are administratia pe care o are pentru ca are populatia proasta pe care-o are. app, s-a facut un test de inteligenta la nivel mondial care a demonstrat ca poporul roman e unul dintre cele mai retardate popoare din lume. ca iq romanilor a scazut in ultimii 22 de ani cat n-a scazut in ultima suta

Cine injura pe blogul meu

Se stie despre mine ca sunt un scriitor nu foarte agreat de majoritatea scriitorilor din tara asta. De ce nu sunt foarte agreat? Din doua trei motive: Unii sunt invidiosi pe literatura mea si incearca sa-mi distruga cu orice pret imaginea, pe care, app, am avut eu grija sa n-o am prea buna pentru ca n-am vrut sa fiu confundat cu scriitorii anteriori aparitiei mele; Altii sunt enervati de felul meu de-a fi sau au avut contacte cu mine in urma carora si-au dat seama ca sunt mici si ca atare bla sau nu sunt de acord cu ideile mele inovatoare despre politica si literatura. Acesti scriitori intra pe blogul asta si injura si scriu tot felul de asa zise obscenitati. Stiu asta pentru ca am un program care imi arata ip-urile calculatoarelor domniilor lor :D Nu ma deranjeaza ca injura sau scriu alte asa zise obscenitati pe acest blog. Cum spuneam mai de mult, blogul se cheama Chipurile si primeste pe cine doreste sa-si manifeste opinia sau felul de-a fi liber. Dar ce urmaresc ei prin postarea sub postarile mele a unor comentarii asa zis vulgare? Urmaresc sa creeze iluzia ca blogul acesta este citit de persoane pe care societatea incearca sa le respinga si sa induca tot felul de idei gresite despre mine si despre literatura mea cititorului care nu se vrea nici scriitor nici nimic altceva de genul, care intra si citeste pe-aici. De ce? Ca sa-l respinga. Culmea e ca de fiecare data cand primesc injurii pe acest blog imi creste ratingul. In fine, nu tin blogul asta pt rating, l-am tinut initial pentru promovare si acum il mai tin pentru ca m-am obisnuit. Dar la anu, undeva in martie, il voi sterge.

Imnul echipei Steaua

Mai acu vreo 5-6 ani l-am auzit pe Gigi Becali spunand la tv ca are nevoie de un imn pentru echipa pe care o patroneaza. Stiindu-ma capabil sa scriu un astfel de imn si sperand sa obtin pe el niste lovele, intr-o zi, cand am gasit in sfarsit starea aferenta unui astfel de demers, chiar l-am scris. Spre deosebire de imnurile echipelor romanesti, imnul meu se remarca prin solemnitate, trasatura esentiala a unui imn. Tin sa mentionez ca nu sunt suporterul echipei Steaua sau altei echipe, ma mai duc din cand in cand la meciurile echipei Rapid cu prietenul meu Cosmin care e fan si mai stau in galerie ca-mi place sa le scuip fetelor seminte-n cap.. glumesc. Imnul se canta pe o anumita melodie pe care din pacate nu pot s-o fredonez cu aceasta ocazie. In fine:


Imn

Din tată-n fiu purtăm în suflet Steaua
Pe cerul inimii o înălţăm
Chiar dacă-i soare, ploi, sau cade neaua
Noi ne-am născut numai să câştigăm!

Luptăm-luptăm sub raze roşu-albastre
Iar jocul nostru e fotbal rebel
Echipa noastră-i astru printre astre
Victoria ne este unic ţel!

Echipa
noastră-i Steaua
Campioana!

Avem doar jucători de primă mână
Puternici, duri, adevăraţi eroi
Născuţi, crescuţi în patria română
Îi preţuim: ne preţuim pe noi!

Cu viaţa noastră ne-apărăm echipa
Şi peste tot în lume o cântăm
Săraci, bogaţi, cât ne trăieşte clipa
Noi ne-am născut numai să câştigăm!

Echipa
noastră-i Steaua
Campioana!


PS. il vand si cu 10000 de euro ca vreau sa scap de el :))

Cartea Puterii Capitolul 1

http://carteaputerii.blogspot.com/2011/10/capitolul-i.html

cu komartin pe mess adineauri

stoiangbogdan (12.10.2011 18:40:29): iata te vechiul meu prieten, on line pe mess ca norii pe fruntea unul cer
stoiangbogdan (12.10.2011 18:40:38): ce mai faci?
Claudiu Komartin (12.10.2011 18:58:51): uite ce să fac
Claudiu Komartin (12.10.2011 18:58:54): te-ngrop
stoiangbogdan (12.10.2011 18:59:00): cum asa? succes

si aici groapa si pamantul http://unanotimpinberceni.blogspot.com/2011/10/un-mascarici.html

si replica mea:

Un bun prieten

Pe Claudiu Komartin l-am cunoscut mai bine intr-o noapte cand capsam cu Cosimin si cu Cristi carnetelele pe care le publicam in colectia no name coordonata de un cristian. A venit intr-un capot de piele si l-am intrebat daca nu cumva i l-a furat lui bunica-su - l-a dezbracat si-a inceput sa capseze si el, si-am vorbit - pana la urma si-a capsat un deget. Cosmin a zis ca si l-a capsat intentionat. a doua seara avea sa se planga in club a la lansarea carnetelelor de aventura noastra aratand dovada: degetul capsat. Atunci l-am remarcat si mi-am zis: iata un bun prieten de avut. Am inceput sa umblam si am inceput sa cunosc o gramada de scriitori care m-ai displacut mai mult sau mai putin cu mici exceptii. Ma prezenta ca pe un prieten dintr-un film de oscar, ca pe uite cu cine umblu eu: cu sgb. Oamenii aia ma cunosteau de pe siteul clubliterar.com pe care l-am administrat si eu intr-o zi sau de pe alte siteuri literare pe care activam cand eram mai pusti sub nickul sgb, si-acum ca ma cunosteau si-n realitate, si-mi vedeau stilul excelent, se impresionau pana la extaz. Au urmat nopti de betii si chefuri samd. Au trecut anii. Si public eu Chipurile. O carte pe care am scris-o in vreo doi ani si pe care, avandu-mi in vedere stilul dezordonat de-a scrie, inainte s-o public am trecut-o prin mainile mai multor prieteni cu experianta in redactare de carte, printre care si prin mainile prietenului Komartin caruia i-am multumit cu fiecare prilej ca si celorlalti. Orbit de succesul subit al cartii, prietenul Komartin a dezvoltat o aversiune fata de mine, pe care, de altfel Cosmin a numit-o invidie, in propozitiile si in gesturile lui: ma ingana, ma imita, avea o conduita dezagreabila, pe care incepuse de la o vreme s-o aiba si fata de Cosmin, nu stiu de ce. Ne-am racit. Era prin 2009. Ulterior, am inceput sa aud ca pe la fiecare masa pe la care trecea, Komartin, vechiul meu prieten, vorbea despre mine ca despre un fost iubit care l-a parasit. Un medalion de cuvinte care sa-mi distruga imaginea de distins domn in fata distinsului auditoriu, povesti si minciuni si o gramada de lucruri pe care un distins ca mine le priveste ca pe publicitate gratuita de la un vechi prieten bun. Uneori, intristat de prietenia acestui prieten, m-a luat gura pe dinainte si m-am mai scapat si eu, e drept, despre furturile si escrocheriile lui de doi lei, despre cum isi taie venele ca sa nu-l paraseasca femeile, dar niciodata apeland de minciuna si la dezinformare. un mare maestru al ceremoniei ceaiului in japonia spunea ca a-ti vorbi de rau un prieten e a te vorbi de rau pe tine, iar eu, ca un mare maestru al ceremoniei ceaiului ce sunt in romania spun ca eu il voi respecta si iubi in continuare pe acest prieten, chiar si cand ara prin prietenia noastra. Si-i trimit in imaginatie un fluture de noapte pe care l-am scris rand cu rand. Cu drag, de la Poezeu, pentru Claudiu Komartin, mua!

Un nou blog important

http://carteaputerii.blogspot.com/

șampanie

mai varsă o stea
în cupa mea
mai topește un briliant în pahar
astăzi sufletul e sărbătoare iar

mai pune un gând bun
mai o dorință și începe să o îndeplinești acum
și viața e pur și simplu frumoasă

viața nu-i greu
pentru că poți
să conștientizezi că viața-i un vis pus pe roți
că viața-i mereu

că trecutul și viitorul nu există
tot
suntem doar noi doi acum și nimic
putem compune prezentul un pic
astăzi sufletul e sărbătore pentru că eu pot
pentru că eu vreau și zic
pentru că vocea îți sună a sărbătoare
așa și decorul

totul vorbește pe limba ta
totul e energia ta supranaturală
e o stea în frunte pe cerul inimii
ochi deschis
vis
do re mi
la lă lă

mai varsă o stea
în cupa mea
soarbe-o ca și când ai sorbi șampanie

șampanie în vene
șampanie și bucurie
sufletul e sărbătoare
sufletul e stea

să ciocnim pentru
ea

Cred ca cel mai bun poem pe care l-am scris vreodată cu Esop la țambal

Acum și AICI

Primul meu articol

http://www.bookiseala.ro/emil-constantinescu-s-a-declarat-monarhist/66618.html