Poemul care fute-n gură politicianul român

Poemul care fute-n gură politicianul român


Eu stau şi scriu poemul care fute-n gură.
Eu stau şi scriu şi uite că te fut în gură.
Eu stau şi mă gândesc că ştii că meriţi să te fut în gură,
că dacă ştiai că nu meriţi
nu mai citeai poemul care fute-n gură politicianul român...
Nu-i aşa? Nu?

Fac parte din generaţia de sacrificiu, Politicianule!
Ştiu limbi străine, Politicianule, pot să te fut în gură în orice grai!
Ştiu istorie, geografie, fizică, chimie, literatură, drept,
şi mai presus de toate, ştiu Sărăcie! căci am făcut facultate
sperând că viaţa mea va fi un lux
şi m-am şters la cur cu diploma. Am muncit pe doi lei. Am crezut
în adevăr, în dreptate, în cinste, în onoare
şi-n celelalte căcaturi pe care le-ai băgat la înaintare.
Am trăit în întuneric sub soare. Am votat oamenii de paie ca tine,
să-mi reprezinte interesele şi mi-am luat-o-n gură
ca-n poemul care te fute-n gură.

Eu te cunosc, Politicianule...
Ştiu cum îţi întră-n timpane cuvintele astea
şi-ţi terfelesc creierii. Dar îţi vorbeşte sărăcia, Politicianule!
Sărăcia pe care-o trăiesc românii care te-au votat,
pe tine şi pe partidul tău de căcat!
Îţi vorbeşte, aşa că citeşte, aşa că ascultă!

Iată-mă, deci, cum te fut în continuare-n gură Politicianule
şi iată-mă cum îţi vorbesc ca un om cu mintea pe crengi
sau mai bine ca un golan care după mintea ta de comunist ar trebui exclus
din societate. Dar tu şi şleahta ta de politicieni, procurori, judecători, corupţi, avocaţi, caralii, ilieşti, bombonei, prostănaci, inculţi în funcţii, securişti, lingăi, sppişti, pupincurişti, aveţi mai multe şanse să-mi beliţi pula decât să mă excludeţi!
Căci prin gura mea vorbesc 22 de milioane de români!
Şi mi-ar plăcea să fiu exclus din societatea de căcat,
condusă de oamnei de căcat
ca tine, care gândesc căcat zilnic, din scaunele pe care românii le plătesc!
Dar societatea s-a împuţit de la cap, de la capetele voastre
de politicieni de căcat, Politicianule!
Aşa că societatea trebuie să-şi rupă capul!


Păi tu cand lumea moare de foame scazi pensiile, salariile şi bursele studenţilor
Prostule!
Păi tu când lumea moare de foame măreşti taxele şi impozitele
Prostule!

De ce nu legalizezi prostituţia şi marijuana ca-n Olanda?
Ai scoate ţara din foame, ai crea turism şi-ar curge miliardele
de euro în ţară... Mă doare-n pulă de ideile tale de comunist,
de morala ta de comunist vopsit în capitalist!
Mă piş pe funcţiile pe care ţi-e frică să nu le pierzi, Politicianule!

Închei contracte secrete pe bani din buzunarele românilor!
Plăteşti preţuri de zeci de ori mai mari pentru servicii, autostrăzi, maşini, cladiri, din buzunarele românilor!
Plăteşti şi nici măcar nu primeşti!
Vinzi avutul românilor pe doi lei şi-ţi iei şpăgi pentru asta!
Umbli îmbrăcat în milioane de euro în timp ce-ngropi românii-n sărăcie!
Futu-te-n gură de cacat înşirat în funcţii publice ce eşti!

Unde vrei să ne duci mă muie? Vrei să ne iei şi pieile de pe noi?
Vrei să ne transformi în sclavi mă muie?

Ce-o să faci când românii vor sparge
televizorul
calculatorul
radioul
ziarul
prin care tragi în capetele lor minciuni
şi vor ieşi în stradă după capul tău? Ce-o să faci când o să ţi-l crape cu paru’
mă muie?

O să chemi armata să tragă ca la Timişoara?
O s-o sugi!
O să te-ascunzi sub rochiţa lui beşitului de Iliescu?
O s-o sugeţi!

Ţi s-a urcat la cap că eşti conducător şi că românii sunt oi, mă muie?
Românii n-au nevoie de conducători şi cu-atât mai puţin
de conducători la sărăcie, mă muie!
Te-am pus în funcţii ca să ne reprezinţi, mă muie!
Te-am pus în funcţii că să ne ridici nivelul de trai, mă muie!
Te-am pus în funţii să munceşti pentru noi, mă muie!
Căci România nu-i tarlaua mă-tii! Mă muie!

Românii nu te mai suportă Politicianule!
Nu mai suportă Sistemul-epavă pe care nu eşti în stare să-l aduci la zi, Politicianule!
Românii or să-ţi crape capu’ Politicianule!

Şi Dumnezeu îi va ajuta!