luni, 18 septembrie 2017

"The messenger of the gods said

SECTION CCLIX

"The messenger of the gods said, 'O great sage, thou art of simple understanding; since, having secured that celestial bliss which bringeth great honour, thou art still deliberating like an unwise person. O Muni, that region which is known as heaven, existeth there above us. Those regions tower high, and are furnished with excellent paths, and are, O sage, always ranged by celestial cars. Atheists, and untruthful persons, those that have not practised ascetic austerities and those that have not performed great sacrifices, cannot repair thither. Only men of virtuous souls, and those of subdued spirits, and those that have their faculties in subjection, and those that have controlled their senses, and those that are free from malice, and persons intent on the practice of charity; and heroes, and men bearing marks of battle, after having, with subdued senses and faculties, performed the most meritorious rites,
p. 512
attain those regions, O Brahmana, capable of being obtained only by virtuous acts, and inhabited by pious men. There, O Mudgala, are established separately myriads of beautiful, shining, and resplendent worlds bestowing every object of desire, owned by those celestial beings, the gods, the Sadhyas, and the Vaiswas, the great sages, Yamas, and the Dharmas, and the Gandharvas and the Apsaras. And there is that monarch of mountains the golden Meru extending over a space of thirty-three thousand Yojanas. And there, O Mudgala, are the sacred gardens of the celestials, with Nandana at their head, where sport the persons of meritorious acts. And neither hunger, nor thirst, nor lassitude, nor fear, nor anything that is disgusting or inauspicious is there. And all the odours of that place are delightful, and all the breezes delicious to the touch. And all the sounds there are captivating, O sage, to the ear and the heart. And neither grief, nor decrepitude, nor labour, nor repentance also is there. That world, O Muni, obtained as the fruit of one's own acts, is of this nature. Persons repair thither by virtue of their meritorious deeds. And the persons of those that dwell there look resplendent, and this, O Mudgala, solely by virtue of their own acts, and not owing to the merits of father or mothers. And there is neither sweat, nor stench, nor urine there. And, there, O Muni, dust doth not soils one's garments. And their excellent garlands, redolent of divine fragrance, never fade. And, O Brahmana, they yoke such cars as this (that I have brought). And, O mighty sage, devoid of envy and grief and fatigue and ignorance and malice, men who have attained heaven, dwell in those regions happily. And, O bull among Munis, higher and higher over such regions there are others endued with higher celestial virtues. Of these, the beautiful and resplendent regions of Brahma are the foremost. Thither, O Brahmana, repair Rishis that have been sanctified by meritorious acts. And there dwell certain beings named Ribhus. They are the gods of the gods themselves. Their regions are supremely blessed, and are adored even by the deities. These shine by their own light, and bestow every object of desire. They suffer no pangs that women might cause, do not possess worldly wealth, and are free from guile. The Ribhus do not subsist on oblations, nor yet on ambrosia. And they are endued with such celestial forms that they cannot be perceived by the senses. And these eternal gods of the celestials do not desire happiness for happiness' sake, nor do they change at the revolution of a Kalpa. Where, indeed, is their decrepitude or dissolution? For them there is neither ecstasy, nor joy, nor happiness. They have neither happiness nor misery. Wherefore should they have anger or aversion then, O Muni? O Mudgala, their supreme state is coveted even by the gods. And that crowning emancipation, hard to attain, can never be acquired by people subject to desire. The number of those deities is thirty-three. To their regions repair wise men, after having observed excellent vows, or bestowed gifts according to the ordinance. Thou also hast easily acquired that success by thy charities. Do thou, by effulgence displayed by virtue of thy ascetic austerities, enjoy that condition obtained by thy meritorious acts. Such, O Brahmana, is the bliss of heaven containing various worlds.
"Thus have I described unto thee the blessing of the celestial regions.
p. 513
[paragraph continues] Do thou now hear from me some of the disadvantages thereof. That in the celestial regions a person, while reaping the fruit of the acts he hath already performed, cannot be engaged in any others, and that he must enjoy the consequences of the former until they are completely exhausted, and, further, that he is subject to fall after he hath entirely exhausted his merit, form, in my opinion, the disadvantages of heaven. The fall of a person whose mind hath been steeped in happiness, must, O Mudgala, be pronounced as a fault. And the discontent and regret that must follow one's stay at an inferior seat after one hath enjoyed more auspicious and brighter regions, must be hard to bear. And the consciousness of those about to fall is stupefied, and also agitated by emotions. And as the garlands of those about to fall fade away, fear invadeth their hearts. These mighty drawbacks, O Mudgala, extend even to the regions of Brahma. In the celestial regions, the virtues of men who have performed righteous acts, are countless. And, O Muni, this is another of the attributes of the fallen that, by reason of their merits, they take birth among men. And then they attain to high fortune and happiness. If one, however, cannot acquire knowledge here, one cometh by an inferior birth. The fruits of acts done in this world are reaped in the next. This world, O Brahmana, hath been declared to be one of acts; the others, as one of fruit. Thus have I, O Mudgala, asked by thee, described all unto thee. Now, O pious one, with thy favour, we shall easily set out with speed.'
"Vyasa continued, 'Having heard this speech, Mudgala began to reflect in his mind. And having deliberated well, that best of Munis spake thus unto the celestial messenger, 'O messenger of the gods, I bow unto thee. Do thou, O sire, depart in peace. I have nothing to do with either happiness, or heaven having such prominent defects. Persons who enjoy heaven suffer, after all, huge misery and extreme regret in this world. Therefore, I do not desire heaven. I shall seek for that unfailing region repairing whither people have not to lament, or to be pained, or agitated. Thou hast described unto me these great defects belonging to the celestial regions. Do thou now describe unto me a region free from faults.' Thereupon the celestial messenger said, 'Above the abode of Brahma, there is the supreme seat of Vishnu, pure, and eternal, and luminous known by the name of Para Brahma. Thither, O Brahmana, cannot repair persons who are attached to the objects of the senses: nor can those subject to arrogance, covetousness, ignorance, anger, and envy, go to that place. It is only those that are free from affection, and those free from pride, and those free from conflicting emotions, and those that have restrained their senses, and those given to contemplation and Yoga, that can repair thither.' Having heard these words, the Muni bade farewell to the celestial messenger, and that virtuous one leading the Unchha mode of life, assumed perfect contentment. And then praise and dispraise became equal unto him; and a brickbat, stone, and gold assumed the same aspect in his eyes. And availing himself of the means of attaining Brahma, he became always engaged in meditation. And having obtained power by means of knowledge, and acquired excellent understanding, he attained that supreme state of emancipation which is regarded as Eternal. Therefore, thou also,
p. 514
[paragraph continues] O Kunti's son, ought not to grieve. Deprived thou hast truly been of a flourishing kingdom, but thou wilt regain it by thy ascetic austerities. Misery after happiness, and happiness after misery, revolve by turns round a man even like the point of a wheel's circumference round the axle. After the thirteenth year hath passed away, thou wilt, O thou of immeasurable might, get back the kingdom possessed before thee by thy father and grand-father. Therefore, let the fever of thy heart depart!'"
Vaisampayana continued "Having said this to Pandu's son, the worshipful Vyasa went back to his hermitage for the purpose of performing austerities."

sâmbătă, 9 septembrie 2017

The Brahmana enquired

SECTION CCXII

"The Brahmana enquired, 'How is it that fire (vital force) in combination with the earthly element (matter), becomes the corporeal tenement (of living creatures), and how doth the vital air (the breath of life) according to the nature of its seat (the muscles and nerves) excite to action (the corporeal frame)?' Markandeya said, 'This question, O Yudhishthira, having been put to the Brahmana by the fowler, the latter, in reply, said to that high-minded Brahmana. (The fowler said):--The vital spirit manifesting itself in the seat of consciousness, causes the action of the corporeal frame. And the soul being present in both of them acts (through them). The past, the present and the future are inseparably associated with the soul. And it is the highest of a creature's possessions; it is of the essence of the Supreme Spirit and we adore it. It is the animating principle of all creatures, and it is the eternal purusha (spirit). It is great and it is the intelligence and the ego, and it is the subjective seat of the various properties of elements. Thus while seated here (in a corporeal frame) it is sustained in all its relations external or internal (to matter or mind) by the subtle ethereal air called prana, and thereafter, each creature goes its own way by the action of another subtle air called Samana. And this latter transforming itself into Apana air, and supported by the head of the stomach carries the refuse matter of the body, urine &c, to the kidneys and intestines. That same air is present in the three elements of effort, exertion and power, and in that condition it is called Udana air by persons learned in physical science, and when manifesting itself by its presence at all the junctional points of the human system, it is known by the name Vyana. And the internal heat is diffused over all the tissues of our system, and supported by these kinds of air, it transforms our food and the tissues and the humours of our system. And by the coalition of Prana and other airs, a reaction (combination) ensues, and the heat generated thereby is known as the internal heat of the human system which causes the digestion of our food. The Prana and the Apana air are interposed within the Samana and the Udana air. And the heat generated by their coalition causes the growth of
p. 439
the body (consisting of the seven substances, bones, muscles, &c). And that portion of its seat extending to as far as the rectum is called Apana; and from that arteries arise in the five airs Prana, &c. The Prana air, acted on by the heat strikes against the extremity of the Apana region and then recoiling, it reacts on the heat. Above the navel is the region of undigested food and below it the region of digestion. And the Prana and all other airs of the system are seated in the navel. The arteries issuing from the heart run upwards and downwards, as also in oblique directions; they carry the best essence of our food, and are acted upon by the ten Prana airs. This is the way by which patient Yogins who have overcome all difficulties, and who view things with an impartial and equal eye, with their souls seated in the brain, find the Supreme Spirit, the Prana and the Apana airs are thus present in the body of all creatures. Know that the spirit is embodied in corporeal disguise, in the eleven allotropous conditions (of the animal system), and that though eternal, its normal state is apparently modified by its accompaniments,--even like the fire purified in its pan,--eternal, yet with its course altered by its surroundings; and that the divine thing which is kindred with the body is related to the latter in the same way as a drop of water to the sleek surface of a lotus-leaf on which it rolls. Know that sattwa, rajas and tamas, are the attributes of all life and that life is the attribute of spirit, and that the latter again is an attribute of the Supreme Spirit. Inert, insensible matter is the seat of the living principle, which is active in itself and induces activity in others. That thing by which the seven worlds are incited to action is called the most high by men of high spiritual insight. Thus in all these elements, the eternal spirit does not show itself, but is perceived by the learned in spiritual science by reason of their high and keen perception. A pure-minded person, by purification of his heart, is able to destroy the good and evil effect of his actions and attains eternal beatitude by the enlightenment of his inward spirit. That state of peace and purification of heart is likened to the state of a person who in a cheerful state of mind sleeps soundly, or the brilliance of a lamp trimmed by a skillful hand. Such a pure-minded person living on spare diet perceives the Supreme Spirit reflected in his own, and by practising concentration of mind in the evening and small hours of the night, he beholds the Supreme Spirit which has no attributes, in the light of his heart, shining like a dazzling lamp, and thus he attains salvation. Avarice and anger must be subdued by all means, for this act constitutes the most sacred virtue that people can practise and is considered to be the means by which men can cross over to the other side of this sea of affliction and trouble. A man must preserve his righteousness from being overcome by the evil consequences of anger, his virtues from the effects of pride, his learning from the effects of vanity, and his own spirit from illusion. Leniency is the best of virtues, and forbearance is the best of powers, the knowledge of our spiritual nature is the best of all knowledge, and truthfulness is the best of all religious obligations. The telling of truth is good, and the knowledge of truth may also be good, but what conduces to the greatest good of all creatures, is known as the highest truth. He whose actions are
p. 440
performed not with the object of securing any reward or blessing, who has sacrificed all to the requirements of his renunciation, is a real Sannyasin and is really wise. And as communion with Brahma cannot be taught to us, even by our spiritual preceptor,--he only giving us a clue to the mystery--renunciation of the material world is called Yoga. We must not do harm to any creature and must live in terms of amity with all, and in this our present existence, we must not avenge ourselves on any creature. Self-abnegation, peace of mind, renunciation of hope, and equanimity,--these are the ways by which spiritual enlightenment can always be secured; and the knowledge of self (one's own spiritual nature) is the best of all knowledge. In this world as well as hereafter, renouncing all worldly desires and assuming a stoic indifference, wherein all suffering is at rest, people should fulfil their religious duties with the aid of their intelligence. The muni who desires to obtain moksha (salvation), which is very difficult to attain, must be constant in austerities, forbearing, self-restrained, and must give up that longing fondness which binds him to the things of this earth. They call these the attributes of the Supreme Spirit. The gunas (qualities or attributes) that we are conscious of, reduce themselves to agunas (non-gunas) in Him; He is not bound by anything, and is perceptible only by the expansion and development of our spiritual vision; as soon as the illusion of ignorance is dispelled, this supreme unalloyed beatitude is attained. By foregoing the objects of both pleasure and pain and by renouncing the feelings which bind him to the things of this earth, a man may attain Brahma (Supreme Spirit or salvation). O good Brahmana, I have now briefly explained to thee all this, as I have heard. What else dost thou wish to know?"

marți, 5 septembrie 2017

Markandeya

Markandeya said, 'Life that is futile is of four kinds. Charity also that is futile is of sixteen kinds. His life is vain who hath no son; and his also who is out of pale of virtue: and his too who liveth on the food of other; and, lastly, his who cooketh for himself without giving therefrom unto the Pitris, the gods, and the guests, and who eateth of it before these all. The gift to one that has fallen away from the practice of virtuous vows, as also the gift of wealth that has been earned wrongly, are both in vain. The gift to a fallen Brahmana, that to a thief, that also to a preceptor that is false, is in vain. The gift to an untruthful man, to a person that is sinful, to one that is ungrateful, to one that officiates at sacrifices performed by all classes of people residing in a village, to one that sells the Vedas1 to a Brahmana that cooks for Sudra, to one that too by birth is a Brahmana but who is destitute of the occupations of his order, is in vain. The gift to one that has married a girl after the accession of puberty, to females, to one that sports with snakes, and to one that is employed in menial offices, is also in vain. These sixteen kinds of gifts are productive of no merits. That man who with mind clouded with darkness giveth away from fear or anger, enjoyeth the merit of such gift while he is in the womb of his mother. The man who (under other circumstances) maketh gifts unto the Brahmanas, enjoyeth the fruit thereof while he is in old age. Therefore, O king, the man who wishes to win the way of heaven, should under all conditions, make gifts unto Brahmanas of everything that he wishes to give away.'

luni, 4 septembrie 2017

Familia

Familia este formată din bărbat și femeie, iar cine are altă părere despre familie e în cumplită eroare sub influență necurată. Inclusiv zeii cei imortali, inclusiv sfinții, inclusiv Bunul Dumnezeu Atotcreatorul, sunt căsătoriți cu femei, și nu cu bărbați. Numai în lumile demonilor și în unele țări de pe pământ se însoară bărbații cu bărbații. Chiar dacă economic suntem sub țările în care e legală căsătoria între bărbați, cultural, prin savanții care suntem și nu prin uscăciunile aflate în eroare, suntem cu mult superiori. Până la urmă, numai poporul român se poate lăuda că l-a născut în sânul său pe sgb  :))

vineri, 1 septembrie 2017

Suntem în Zorii Erei Krita, Era Aurie

 

Am ieșit într-adevăr din Era Kali pe 21 Decembrie 2012. Zorii acestei Ere Aurii vor dura 400 de ani, iar Era va dura 4000 de ani. Mulți încă moțăie pe ei și mulți sunt chiauni încă, iar religia corectă este cafeaua lor. Profețiile mele se vor adeveri, începe Ordinea Divină :D

SECTION CLXXXIX

"Vaisampayana said Yudhishthira, the son of Kunti, once more asked the great Muni Markandeya about the future course of the government of the Earth.
"And Yudhishthira said, 'O thou foremost of all speakers, O Muni of Bhrigu's race, that which we have heard from thee about the destruction and re-birth of all things at the end of the Yuga, is, indeed, full of wonder! I am filled with curiosity, however, in respect of what may happen in the Kali age. When morality and virtue will be at an end, what will remain there! What will be the prowess of men in that age, what their food, and what their amusements? What will be the period of life at the end of the Yuga? What also is the limit, having attained which the Krita age will begin anew? Tell me all in detail, O Muni, for all that thou narratest is varied and delightful.'
"Thus addressed, that foremost of Munis began his discourse again, delighting that tiger of the Vrishni race and the sons of Pandu as well. And Markandeya said, 'Listen, O monarch, to all that hath been seen and heard by me, and to all, O king of kings, that hath been known to me by intuition from the grace of the God of gods! O bull of the Bharata race, listen to me as I narrate the future history of the world during the sinful age. O bull of the Bharata race, in the Krita age, everything was free from deceit and guile and avarice and covetousness; and morality like a bull was among men, with all the four legs complete. In the Treta age sin took away one of these legs and morality had three legs. In the Dwapara, sin and morality are mixed half and half; and accordingly morality is said to have two legs only. In the dark age (of Kali), O thou best of the Bharata race, morality mixed with three parts of sin liveth by the side of men. Accordingly morality then is said to wait on men, with only a fourth part of itself remaining. Know, O Yudhishthira, that the period of life, the energy, intellect and the physical strength of men decrease in every Yuga! O Pandava, the Brahmanas and Kshatriyas and Vaisyas and Sudras, (in the Kali age) will practise morality and virtue deceitfully and men in general will deceive their fellows by spreading the net of virtue. And men with false reputation of learning will, by their acts, cause Truth to be contracted and concealed. And in consequence of the shortness of their lives they will not be able to acquire much knowledge. And in consequence of the littleness of their knowledge, they will have no wisdom. And for this, covetousness and avarice will overwhelm them all. And wedded to avarice and wrath and ignorance and lust men will entertain animosities towards one another, desiring to take one another's
p. 387
lives. And Brahmanas and Kshatriyas and Vaisyas with their virtue contracted and divested of asceticism and truth will all be reduced to an equality with the Sudras. And the lowest orders of men will rise to the position of the intermediate ones, and those in intermediate stations will, without doubt, descend to the level of the lowest ones. Even such, O Yudhishthira, will become the state of the world at the end of the Yuga. Of robes those will be regarded the best that are made of flax and of grain the Paspalum frumentacea 1 will be regarded the best. Towards this period men will regard their wives as their (only) friends. And men will live on fish and milk, goats and sheep, for cows will be extinct. And towards that period, even they that are always observant of vows, will become covetous. And opposed to one another, men will, at such a time, seek one another's lives; and divested of Yuga, people will become atheists and thieves. And they will even dig the banks of streams with their spades and sow grains thereon. And even those places will prove barren for them at such a time. And those men who are devoted to ceremonial rites in honour of the deceased and of the gods, will be avaricious and will also appropriate and enjoy what belongs to others. The father will enjoy what belongs to the son; and the son, what belongs to the father. And those things will also be enjoyed by men in such times, the enjoyment of which hath been forbidden in the scriptures. And the Brahmanas, speaking disrespectfully of the Vedas, will not practise vows, and their understanding clouded by the science of disputation, they will no longer perform sacrifices and the Homa. And deceived by the false science of reasons, they will direct their hearts towards everything mean and low. And men will till low lands for cultivation and employ cows and calves that are one year old, in drawing the plough and carrying burthens. And sons having slain their sires, and sires having slain their sons will incur no opprobrium. And they will frequently save themselves from anxiety by such deeds, and even glory in them. And the whole world will be filled with mleccha behaviour and notions and ceremonies, and sacrifices will cease and joy will be nowhere and general rejoicing will disappear. And men will rob the possession of helpless persons of those that are friendless and of wisdoms also. And, possessed of small energy and strength, without knowledge and given to avarice and folly and sinful practices men will accept with joy the gifts made by wicked people with words of contempt. And, O son of Kunti, the kings of the earth, with hearts wedded to sin without knowledge and always boastful of their wisdom, will challenge one another from desire of taking one another's life. And the Kshatriyas also towards the end of such a period will become the thorns of the earth. And filled with avarice and swelling with pride and vanity and, unable and unwilling to protect (their subjects), they will take pleasure in inflicting punishments only. And attacking and repeating their attacks upon the good and the honest, and feeling no pity for the latter, even when they will cry in grief, the Kshatriyas will, O Bharata, rob these of their
p. 388
wives and wealth. And no one will ask for a girl (for purposes of marriage) and no one will give away a girl (for such purposes), but the girls will themselves choose their lords, when the end of the Yuga comes. And the kings of the earth with souls steeped in ignorance, and discontented with what they have, will at such a time, rob their subjects by every means in their power. And without doubt the whole world will be mlecchified1 And when the end of the Yuga comes, the right hand will deceive the left; and the left, the right. And men with false reputation of learning will contract Truth and the old will betray the senselessness of the young, and the young will betray the dotage of the old. And cowards will have the reputation of bravery and the brave will be cheerless like cowards. And towards the end of the Yuga men will cease to trust one another. And full of avarice and folly the whole world will have but one kind of food. And sin will increase and prosper, while virtue will fade and cease to flourish. And Brahmanas and Kshatriyas and Vaisyas will disappear, leaving, O king, no remnants of their orders. And all men towards the end of the Yuga will become members of one common order, without distinction of any kind. And sires will not forgive sons, and sons will not forgive sires. And when the end approaches, wives will not wait upon and serve their husbands. And at such a time men will seek those countries where wheat and barley form the staple food. And, O monarch, both men and women will become perfectly free in their behaviour and will not tolerate one another's acts. And, O Yudhishthira, the whole world will be mlecchified. And men will cease to gratify the gods by offerings of Sraddhas. And no one will listen to the words of others and no one will be regarded as a preceptor by another. And, O ruler of men, intellectual darkness will envelop the whole earth, and the life of man will then be measured by sixteen years, on attaining to which age death will ensue. And girls of five or six years of age will bring forth children and boys of seven or eight years of age will become fathers. And, O tiger among kings, when the end of the Yuga will come, the wife will never be content with her husband, nor the husband with his wife. And the possessions of men will never be much, and people will falsely bear the marks of religion, and jealousy and malice will fill the world. And no one will, at that time, be a giver (of wealth or anything else) in respect to any one else. And the inhabited regions of the earth will be afflicted with dearth and famine, and the highways will be filled with lustful men and women of evil repute. And, at such a time, the women will also entertain an aversion towards their husbands. And without doubt all men will adopt the behaviour of the mlecchas, become omnivorous without distinction, and cruel in all their acts, when the end of the Yuga will come. And, O thou foremost of the Bharatas, urged by avarice, men will, at that time, deceive one another when they sell and purchase. And without a knowledge of the ordinance, men will perform ceremonies and rites, and,
p. 389
indeed, behave as listeth them, when the end of the Yuga comes. And when the end of the Yuga comes, urged by their very dispositions, men will act cruelly, and speak ill of one another. And people will, without compunction, destroy trees and gardens. And men will be filled with anxiety as regards the means of living. And, O king, overwhelmed with covetousness, men will kill Brahmanas and appropriate and enjoy the possessions of their victims. And the regenerate ones, oppressed by Sudras, and afflicted with fear, and crying Oh and Alas, will wander over the earth without anybody to protect them. And when men will begin to slay one another, and become wicked and fierce and without any respect for animal life, then will the Yuga come to an end. And, O king, even the foremost of the regenerate ones, afflicted by robbers, will, like crows, fly in terror and with speed, and seek refuge, O perpetuator of the Kuru race, in rivers and mountains and inaccessible regions. And always oppressed by bad rulers with burthens of taxes, the foremost of the regenerate classes, O lord of the earth, will, in those terrible times, take leave of all patience and do improper acts by becoming even the servants of the Sudras. And Sudras will expound the scriptures, and Brahmanas will wait upon and listen to them, and settle their course of duty accepting such interpretations as their guides. And the low will become the high, and the course of things will look contrary. And renouncing the gods, men will worship bones and other relics deposited within walls. And, at the end of the Yuga, the Sudras will cease to wait upon and serve the Brahmanas. And in the asylums of great Rishis, and the teaching institutions of Brahmanas, and in places sacred to the gods and sacrificial compounds, and in sacred tanks, the earth will be disfigured with tombs and pillars containing bony relics and not graced with temples dedicated to the gods. All this will take place at the end of the Yuga, and know that these are the signs of the end of the Yuga. And when men become fierce and destitute of virtue and carnivorous and addicted to intoxicating drinks, then doth the Yuga come to an end. And, O monarch, when flowers will be begot within flowers, and fruits within fruits, then will the Yuga come to an end. And the clouds will pour rain unseasonably when the end of the Yuga approaches. And, at that time, ceremonial rites of men will not follow one another in due order, and the Sudras will quarrel with the Brahmanas. And the earth will soon be full of mlecchas, and the Brahmanas will fly in all directions for fear of the burthen of taxes. And all distinctions between men will cease as regards conduct and behaviour, and afflicted with honorary tasks and offices, people will fly to woody retreats, subsisting on fruits and roots. And the world will be so afflicted, that rectitude of conduct will cease to be exhibited anywhere. And disciples will set at naught the instructions of preceptors, and seek even to injure them. And preceptors impoverished will be disregarded by men. And friends and relatives and kinsmen will perform friendly offices for the sake of the wealth only that is possessed by a person. And when the end of the Yuga comes, everybody will be in want. And all the points of the horizon will be ablaze, and the stars and stellar groups will be destitute of brilliancy, and the planets and planetary conjunctions
p. 390
will be inauspicious. And the course of the winds will be confused and agitated, and innumerable meteors will flash through the sky, foreboding evil. And the Sun will appear with six others of the same kind. And all around there will be din and uproar, and everywhere there will be conflagrations. And the Sun, from the hour of his rising to that of setting, will be enveloped by Rahu. And the deity of a thousand eyes will shower rain unseasonably. And when the end of the Yuga comes, crops will not grow in abundance. And the women will always be sharp in speech and pitiless and fond of weeping. And they will never abide by the commands of their husbands. And when the end of the Yuga comes, sons will slay fathers and mothers. And women, living uncontrolled, will slay their husbands and sons. And, O king, when the end of the Yuga comes, Rahu will swallow the Sun unseasonably. And fires will blaze up on all sides. And travellers unable to obtain food and drink and shelter even when they ask for these, will lie down on the wayside refraining from urging their solicitations. And when the end of the Yuga comes, crows and snakes and vultures and kites and other animals and birds will utter frightful and dissonant cries. And when the end of the Yuga comes, men will cast away and neglect their friends and relatives and attendants. And, O monarch, when the end of the Yuga comes, men abandoning the countries and directions and towns and cities of their occupation, will seek for new ones, one after another. And people will wander over the earth, uttering, 'O father, O son', and such other frightful and rending cries.
"And when those terrible times will be over, the creation will begin anew. And men will again be created and distributed into the four orders beginning with Brahmanas. And about that time, in order that men may increase, Providence, according to its pleasure, will once more become propitious. And then when the Sun, the Moon, and Vrihaspati will, with the constellation Pushya 1, enter the same sign, the Krita age will begin again. And the clouds will commence to shower seasonably, and the stars and stellar conjunctions will become auspicious. And the planets, duly revolving in their orbits, will become exceedingly propitious. And all around, there will be prosperity and abundance and health and peace. And commissioned by Time, a Brahmana of the name of Kalki will take his birth. And he will glorify Vishnu and possess great energy, great intelligence, and great prowess. And he will take his birth in a town of the name of Sambhala in an auspicious Brahmana family. And vehicles and weapons, and warriors and arms, and coats of mail will be at his disposal as soon as he will think of them. And he will be the king of kings, and ever victorious with the strength of virtue. And he will restore order and peace in this world crowded with creatures and contradictory in its course. And that blazing Brahmana of mighty intellect, having appeared, will destroy all things. And he will be the Destroyer of all, and will inaugurate a new Yuga. And surrounded by the Brahmanas, that Brahmana will exterminate all the mlecchas wherever those low and despicable
p. 391
persons may take refuge."

Footnotes

387:1 The word in the text is Kora-dushakas, supposed by Wilson to be the Paspalum frumentacea (vide Dict.).
388:1 The word in the text is mlecchibhutam. The Sanskrit grammar affords a great facility for the formation of verbs from substantives. Mlecchify may be hybrid, but it correctly and shortly signifies the Sanskrit word.
390:1 Pushya is the eighth lunar asterism consisting of three stars, of which one is, the Cancer. (Vide Wilson's Diet.).

miercuri, 30 august 2017

Ceremonia Sfântului Ritual de Ungere a Regelui Poporului Român Alteța Sa Celestul Gheorghe-Bogdan Cel Înțelept se amână

Din motive obiective Ceremonia Ritualului de Ungere a Creștetului Regelui Poporului Român Alteța Sa Celestul Gheorghe-Bogdan Cel Înțelept, programată în data de 31 August 2017, se amână către o dată ulterioară. La insistențele unor grupuri de interese Mirul lui Clovis  nu ne-a putut fi încredințat, ca atare am fost nevoiți să amânăm mult așteptata Ceremonie.

marți, 29 august 2017

LASER

Am influențat zilele astea lumea literară artistică științifică șamd să citească Mahabharata. Astfel io cel care sunt LASER am făcut laser, adică am amplificat lumina stimulând emisia radiațiilor psihice. Astfel am asigurat viitorul spiritual și intelectual al poporului meu, alacritatea mea aude nenăscuții copii iridescenți din România, pe nenăscuții câini cum îi încântă.  Toată inechitatea și corupția și nemernicia  vor fi eludate pentru că IQul național excede :D Aliluia

duminică, 20 august 2017

RIP Mircea Tuglea


Pe Mircea Tuglea l-am cunoscut pe cand participam pe la colocvii, și-am găsit în domnia sa un spirit demn și neîntinat. Parcă mi-a și publicat o poezie în revista Tomis acu 10 ani.. Mai  în urmă cu doo trei luni mi-a solicitat pe facebook o expresie pentru o replica a romanului la care lucra, respectiv expresia: miere de albine este clipele cu tine.. I-am oferit-o cu bucurie - mulți scriitori contemporani  de 'vogă' îmi preiau expresii, versuri, atitudini și idei întregi, fără să mă întrebe sau crediteze, profitând de cenzura contondentă care mi se aplică prin voința perversă și hoțească a mai marilor zilei; am fost plăcut surprins  de gestul de a-mi solicita respectiva expresie al domnului Mircea Tuglea, care mi-a confirmat nivelul superior de civilizație și cultură al domniei sale. A murit  înecat în mare.. probabil Varuna, Zeul Apei, a dorit să-l aibă în paradisul său.. Odihnescă-se-n pace !

luni, 7 august 2017

A fi cult

A fi cult înseamnă a fi bun la suflet, a fi prost înseamnă a fi rău.. Sunt unii atât de proști, atât de proști, încât oricât ar citi și-ar afla, sunt tot răi și proști și lipsiți de bune maniere.. Aceia sunt Mlechchhas, viermii care oricâtă înaltă cultură ar mânca, tot n-ajung niciodată fluturi, pentru că însuși sufletul din ei e bâhlit.. Despre aceia și despre alții e scris că n-au voie nici să asculte Vedele, că-s prea spurcați..

luni, 24 iulie 2017

Alte vorbe

Din punctul meu de vedere toate bisericile şi locurile de rugăciune ar trebui deschise non-stop, adică inclusiv noaptea la orice oră. Mi se pare nebunie curată ca bisericile şi locurile de rugăciune să fie închise vreo secundă. Poate am chef să mă rog o noapte în cutare biserică întrucât în respectiva biserică simt o energie superioară, de ce să nu am această posibilitate naturală? Ce decadenţă spirituală în ţara asta, oare nu se ştie că soarele nu apune niciodată ? Uite de asta am chef să regesc în ţara asta, ca să ne putem ruga Tatălui şi noaptea în biserici descise non-stop :D






În sfârşit România are un Premier pe măsura Inteligenţei generale a naţiunii ! Dacă Premierii anteriori erau dincolo de media IQului naţional, noul Premier îi depăşeşte cu mult, având capacitatea să înţeleagă atât nevoile celor săraci lipiţi care formează cam 19% dintre cetăţeni, precum şi nevoile celor săraci, care formează cam 32% dintre cetăţeni, precum şi nevoile celor cu posibilităţi financiare superioare. Abia acum începe România în care ne-am dorit cu toţii să trăim, România lucrului bine făcut ! Voci din Parlamentul European spun că această numire va produce efecte dezastruoase pentru economia naţională şi pentru cetăţeni, care, spun europarlamentarii respectivi, vor fi şi mai abitir îndatoraţi şi sărăciţi. Aceştia spun şi că noul Premier ar fi cel mai slab Premier din UE. Să vedem dacă au sau nu au dreptate  :D 





Ce m-am mai amuzat adineauri
A zis poetul Brumaru că
tot ce-a scris
i-a fost dictat 
cuvânt cu cuvânt
de cineva care nu-i pe pământ.
I-am zis că-i mărturisesc că
i-am dictat io toate poeziile.




Banii
Banii vin la minee
Banii
Banii mă simt binee
Banii
Numai pentru tinee
Banii banii vin la mine
Tu eşti
dragostea mea toată
Tu eşti
gust de ciocolată
Tu eşti
cea mai rafinatăă
Tu eşti toată-adevărată
A daa
Numai pentru tinee
A daa
Muzica mea vinee
A daa
Miere de albine
Este clipele cu tine
Banii
Banii vin la minee
Banii
Banii mă simt binee
Banii
Numai pentru tinee
Banii banii vin la mine
Pentru tine aur vine fără nicioo ruşine
La piscine oare cine se distrează cel mai bine
Dacă io te am pe tine n-are cum să se termine
Dacă tu mă ai pe mine am clipele savarine
Tu eşti dragostea mea toată
Tu eşti gust de ciocolată
Tu eşti cea mai rafinatăă
Tu eşti toată-adevărată
A daa
Numai pentru tinee
A daa
Muzica mea vinee
A daa
Miere de albine
Este clipele cu tine
Banii
Banii vin la minee
Banii
Banii mă simt binee
Banii
Numai pentru tinee
Banii banii vin la mine



În Germania s-a legalizat căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar propagandiştii decadenţei deja au început şi-n ţara noastră să fie şi mai peiorativi faţă de oamenii de bună credinţă, heterosexuali sau homosexuali, care înţeleg că, căsătoria între persoane de acelaşi sex este o aberaţie juridică, aşa cum înşişi designerii vestimentari Dolce şi Gabana, ei înşişi homosexuali, au specificat cu alte cuvinte. Atacurile la adresa Biericii Ortodoxe Române s-au intensificat din cercurile de "intelectuali" semidocţi sau bine plătiţi să facă astfel de atacuri publice cu scopul de a porni tineretul degenerat, semidoct sau ambele împotriva Bisericii şi a bunului simţ. Eram convins că lumea cultural-artistică tânără din ţara noastră este în special formată din indivizi şi individe cu mintea neluminată de cele sfinte, eterne, adevărate şi drepte, dar nu-mi imaginam că acel gen de indivizi şi individe sunt într-un aşa hal de decadenţă încât să-şi piardă cu totul discernământul şi să militeze pentru instituirea acelei aberaţii care este căsătoria între persoane de acelaşi sex. Io însumi, pe când încă nu-mi venise mintea la cap şi eram sub influenţa unor duhuri necurate pledam pentru căsătoria între persoane de acelaşi sex - pe-atunci nu aveam atât de mult discernământ încât să-mi dau seama că a utiliza organul excretor pe post de organ sexual este nebunie curată. Adică, îţi dai seama ce nebunie e pe lumea asta, au ajuns oamenii care fac sex cu organul excretor să fie căsătoriţi ca oamenii care fac sex cu organele sexuale ) Chiar auzeam ieri un poet spunând: "Fac parte din cea mai discriminată minoritate: alb, heterosexual, creştin. Noi vom popula viitoarele lagăre de exterminare." ) I-am recomandat să nu cobească. Până prin anii 70 în SUA homosexualitatea era considerată boală psihică, ceea ce nu era departe de adevăr, pentru că, a utiliza organul excretor în scopuri sexuale nu este o dovadă de sănătate psihică. Voci de înaltă autoritate juridică afirmă că legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi oferirea unui cuplu de persoane de acelaşi sex a dreptului de a adopta copii reprezintă un pericol pentru buna dezvoltare psihosomatică a copiilor. Aceleaşi voci menţionează că întotdeauna va exista pericolul ca un copil adoptat de un cuplu homosexual (care utilizează organul excretor pe post de organ sexual) să fie molestat sau îndepărtat de pe calea dreaptă a firescului. Mai mult, voci adepte ale "teoriei conspiraţiei" afirmă că adevăratul motiv al legalizării căsătoriei între persoane de acelaşi sex este oferirea accesului la trupurile tinere ale copiilor prin adopţie. Voci din Partidul Naţional Liberal pledează asiduu pentru căsătoria între persoane de acelaşi sex şi peiorează Biserica şi creştinii ortodocşi care înţeleg că familia este formată din bărbat şi femeie şi că este juridic ca căsătoria să se încheie numai între bărbat şi femeie; acest fapt probabil este încurajat de Preşedintele României care nu de mult eticheta creştinii ortodocşi, adică marea majoritate a indivizilor care formează poporul român, cu expresia: "fanatici religioşi". Cred că noul preşedinte al PNL ar trebui să ne spună răspicat care este poziţia oficială a PNL vis a vis de căsătoria între persoanele de acelaşi sex, pentru ca creştinii ortodocşi din România să ştie dacă PNL merită să fie creditat sau nu. 
Pe de altă parte, este corect să menţionăm că noi, poporul român, suntem un popor majoritar creştin ortodox, cu o lungă istorică tradiţie creştin ortodoxă, care ne căsătorim creştin ortodox la Biserică, care ne botezăm copiii creştin ortodox la Biserică şi care ne înhumăm morţii creştin ortodox la Biserică - Nu avem de ce să preluăm derapajele legislative ale ţărilor protestante. Aşa cum am mai specificat cu alt prilej, cuplurile homosexuale au la dispoziţie pentru a-şi oficializa relaţia instituţia Concubinajului, excelent reglementată în Codul Civil.



Am văzut nişte imagini zguduitoare pe Pro TV mai devereme, cu o tânără femeie care era luată cu forţa de jandarmi de la o manifestaţie de homosexuali. Ce trăgeau de tânăra femeie care purta pantaloni scurţi şi maiou! Ce trăgeau şi cum au luat-o pe sus! Uuu! Unde suntem aici şi în ce mileniu? Şi-n ce fel au băgat-o în dubă pe biata tânără femeie care era un sfert cât jandarmii respectivi şi care refuza în felui ei fără succes lipsirea de libertate şi smuciturile care i se aplicau!
Când l-au întrebat pe un superior de ce au luat-o la secţie, domnia sa a spus ceva de genu că, există suspiciuni că respectiva tânără femeie ar fi încercat să tulbure manifestaţia.
SUSPICIÚNE, suspiciuni, s. f. Presupunere bazată pe îndoială, în ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, prepus. Aceasta creează în jurul lui o atmosferă de suspiciune. V. ROM. decembrie 1953, 289.
Deci tânăra femeie a fost lipsită de libertate şi smucită pe bază de suspiciuni 
În ţara noastră legea prevede că omul este nevinovat până la proba contrarie (proba, ATENŢIE!), până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive  Deci femeia era nevinovată!
Pe suspiciuni ? Adică pe presupuneri se încalcă legile ţării şi drepturile oamenilor în ţara asta în mileniul 3 şi la 28 de ani de la Revoluţie sub lentilele camerelor de filmat ?




Mi se întâmplă să constat uneori că uneori mai greşeam. Este un semn de înţelepciune să-ţi constaţi şi recunoşti greşelile, cum şi, să ţi le corectezi. Aş vrea să fiu îndeajuns de înţelept încât să pot evita orice greşeală. Greşelile-s păcate, iar "plata păcatului este moartea", de unde deduc că dacă nu păcătuiesc trăiesc mai mult şi mai bine pe lumea asta, şi astfel îmi creez conjunctura să mă înalţ la ceruri în propriul meu corp perfecţionat prin înţelepciune, aşa cum s-a înălţat împăratul Shantanu sau alţi maeştri, şi Mântuitorul nostru Iisus Christos, care spunea că ce poate face El putem şi noi  Citind Mahabharata am avut şi am în continuare privilegiul să învăţ despre lumile de mai sus, despre stele şi despre paradise  Am aflat inclusiv despre paradisele zeilor din descrieri fantastic de realiste de o frumuseţe perfectă. Despre Paradisul lui Indra, împăratul imortalilor, măcelarul demonului Vritra. Despre Paradisul lui Kuvera, care este Zeul Bogăţiei. Despre Paradisul lui Brahma Creatorul Absolutului, de unde vin toate poemele şi toţi poeţii  Păcatele te îndepărtează de aceste Paradise, de-aceea este înţelept a fi evitată orice greşeală, iar pentru asta e nevoie de foarte multă înţelepciune şi atenţie  Cineva spunea că este bine ca atunci când greşeşti să-ţi recunoşti greşeala clar şi cu tărie şi să-ţi ceri iartare şi să repari pe cât posibil greşeala. De-aceea, o să îmi cer acum iertare că uneori, din neatenţie sau nenoroc şi nu din lipsă de bună credinţă, am mai greşit şi io  Mulţumesc!




Am citit că Institutul Elie Wiesel solicită schimbarea numelui Liceului "Mircea Vulcănescu". Mircea Vulcănescu a fost un mare savant român în a cărui casă memorială din Bucureşti, de pe strada Popa Soare, s-a întâmplat să locuiesc uneori pe când eram student, întrucât iubita mea de atunci închiriase un apartament în respectiva casă. Uneori, noaptea, când dormeam, mă trezea sunetul tastelor calculatorului, de parcă o fiinţă invizibilă le apăsa. Credeam că este spiritul savantului  Însă, cum în respectiva cameră se afla un bust asemănător cu bustul lui Moise sculptat cu două coarne de către Michelangelo, înăuntrul căruia se afla un craniu uman, m-am gândit că ar putea fi spiritul care avusese pe când locuia în corp uman craniul respectiv  Datorită influenţei locului am preluat o parte din calităţile intelectuale ale savantului, care a fost întemniţat în Închisoarea Aiud când au preluat puterea bolşevicii, şi care a murit acolo.
Institutul solicită schimbarea numelui liceului respectiv pe motiv că Mircea Vulcănescu ar fi fost antisemit. Şi dacă a fost, deşi tind să cred că nu a fost antisemit în baza informaţiilor istorice pe care le-am studiat, cum a fost întemniţat şi a murit în închisoare, eventuala crimă de a fi antisemit, prin pedeapsa cu închisoarea şi prin moartea în închisoare, Mircea Vulcănescu şi-a plătit-o. Orice mare savant are în tinereţile sale erori şi poate comite fapte penale pentru că fiecare om este supus greşelii din cauza lipsei de înţelepciune care este atât de greu de acumulat pe lumea asta pronfund influenţată de spirite malefice, iar scopul pedepsei este chiar curăţarea de ce este rău în condamnat, precum şi educarea sa înspre a evita să mai comită fapte penale. Dacă cineva moare în închisoare în timpul ispăşirii pedepsei înseamnă că suferinţele cauzate de regimul penitenciar au fost atât de cumplite încât condamnatul a murit din cauza lor. Or este ştiut că la Aiud a murit cam toată Elita interbelică a poporului român, arestată şi condamnată de bolşevici, ceea ce înseamnă că regimul penitenciar de la Aiud era groaznic. Şi chiar era, conform datelor care există!
Dincolo de erorile sale şi de eventualele sale fapte penale, Mircea Vulcănescu a fost un mare savant şi un iubitor al poporului său, cum şi un om de stat important, care a îmbogăţit cultural şi social poporul român, ca atare, mai ales că şi-a plătit prin pedeapsă şi moarte păcatele, merită să aibă numele pe pancarda Liceului care îi poartă numele. 
În ţara noastră există locuri care poartă numele unor oameni care au comis fapte penale, inclusiv crime, împotriva a mai mulţi sau mai puţini români sau indivizi de altă etnie sau naţionalitate! La fel şi în alte ţări! Multe mari figuri istorice ale umanităţii au fost oameni care au ucis cu sânge rece, direct sau prin ordine, zeci, sute, mii, sute de mii, milioane, zeci de milioane de oameni, dacă am schimba numele locurilor care le poartă numele, probabil că ar trebui să fie schimbate numele a enorm de multe locuri  
Referitor la Holocaustul care a existat sau nu în România, ţin să menţionez că oamenii care au fost implicaţi în acel Holocaust sunt responsabili pentru faptele lor, nu urmaşii lor, nici poporul în care s-au născut, ca atare, noi, românii care existăm astăzi, nu avem nicio vină pentru eventualele fapte penale comise de românii care au trăit înaintea noastră. Fiecare îşi plăteşte individual păcatele sale.




În faţa infractorilor
România şi cetăţenii ei de bună credinţă sunt ca paralizaţi.
O ţară întreagă, un stat întreg, un popor întreg nu avem mijloace de apărare împotriva infractorilor.
Nici în filme nu vezi ce vezi în ţara asta: 
O ţară întreagă, un stat întreg, un popor întreg guvernate de infractori 
In front of the felons
Romania and its citizens in good faith are paralyzed.
A whole country, a whole state, a whole people, we have no means of defending against felons.
You do not see what you see in this country in the movies:
A whole country, a whole state, a whole nation governed by felons :D




Sonet
mai ştii când te duceai futută la liceu
abia plecată de la mine din peleu
ca să nu-ntârzii după orele de sport
când te luam din curte cu prohabul cort
ce valuri clocotinde te vărsai
când peste mine toată orgasmai
şi cum cu penisul pe buze fredonai
cuvinte din iubirea mare ce-o trăiai
când ţi-am spus că nu te mai vreau voiam să-mi zici
că fără mine viaţa ta n-are sclipici
că de la inima mea n-ai cum să pici
şi că de mine juri că n-o să te dezici
când te-am văzut cu ăla am simţit că crăp
din cauza ta azi nu mai cred în femei 
inima mea e un vultur în zbor
inima mea e un vultur multicolor în zbor
inima mea e un vultur multicolor nemuritor în zbor
inima mea e un vultur multicolor nemuritor iridescent în zbor
inima mea e un vultur multicolor nemuritor în zbor
inima mea e un vultur multicolor în zbor
inima mea e un vultur în zbor




A murit Augustin Buzura, iar poporul nostru a mai pierdut un deştept. De deştepţi, de spirite luminate chiar ducem lipsă, mai ales în spaţiul politic, juridic şi cultural, ca atare această trecere a acestui academician este chiar o mare pierdere. Dacă mai mor câţiva din ăştia o să rămân singurul deştept din ţara asta, din care probabil voi emigra curând şi io spre meleaguri mai puţin burleşti. Oricum, deştepţii care suntem acum în ţara asta nu prea folosim la ceva în burlescul actual, decât poate ca să confirmăm regula. Trăim în ţara Burlescului, avem probleme sociale pe toate planurile, iar în fiecare zi apar altele noi. Ducem lipsă acută de oameni de bună credinţă în spaţiul politic, juridic şi cultural, iar personajele care ocupă locurile influente în aceste spaţii, care sunt interconectate profund, sunt burleşti peste măsură, şi creează trendul burlesc general care menţine sau adânceşte societatea noastră în subcivilizaţie, în burlesc. E destul să te uiţi la feţele oamenilor din ţările civilizate şi apoi la feţele oamenilor din ţara noastră ca să-ţi dai seama de vâscozitatea burlescului prin care umblăm în ţara asta. Pentru poporul nostru e o mare pierdere că a decedat Augustin Buzura, dar pentru domnia sa sigur este un câştig că a părăsit cu sufletul spaţiul burlesc al ţării noastre, acest spaţiu neprimitor şi nefavorabil pentru adevăraţii deştepţi!
Dumnezeu să-l odihnească în pace!




tu eşti ca smeurele roşii din grădina mea
te ascunzi după frunze da' abia 
aştepţi să te culeg 
să te gust




Blonde îmi sunt ziiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiilele
Roze îmi sunt nopţile



Marele şi distinsul poet Ioan Es Pop
a zis în textul pentru coperta superpoemului TORRENT că sântem un Radical Liber.
Mi-a plăcut această formulă, m-a onorat nespus de profund, aş spune că chiar mi-a amintit şi confirmat cine sântem, ca o ursită, întruatât întrucât Însuşi Bunul Dumnezeu în Marea Lui Milă a vorbit prin sufletul domniei lui atunci, de-aceea, chiar dacă poate uneori am lăsat să se interpreteze că port un respect mai puţin înlat şi solemn decât port pentru domnia lui, port în adevăr un respect radical liber pentru domnia lui cum şi luminoasa recunoştinţă 
RADICÁL, -Ă, radicali, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. De bază, fundamental, esențial.  (Adverbial) Din temelie, cu desăvârșire, complet.  (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet. 2. Care preconizează reforme adânci, acțiuni hotărâtoare; schimbări fundamentale. II. S. m. 1. (Mat.) Rădăcină.  Simbolul matematic care exprimă o extragere de rădăcină. ◊ (Mat.; în sintagmele) Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor. Plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan. 2. (Chim.) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacție chimică și care se comportă ca un element unic. 3. (Lingv.) Rădăcină. – Din fr. radical, germ. Radikal.
LÍBER2, -Ă, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucură de libertate, de independență individuală și cetățenească, care are drepturi politice și cetățenești depline.  (Despre popoare, state, orașe) Independent, neatârnat, nesupus (unei puteri străine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus niciunei constrângeri; slobod. ◊ Liber-arbitru = capacitate a unei persoane de a se detașa de orice constrângere interioară și de a alege un curs al acțiunii din mai multe variante posibile. 3. (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. Intrare liberă = intrare fără plată într-o sală de spectacol, pe un stadion etc. Lovitură liberă = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitură acordată unei echipe drept compensație pentru o infracțiune sau o greșeală comisă de echipa adversă. Profesie liberă = profesie exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). ◊ Compus: s. m. și f. liber-profesionist = persoană care exercită o profesie fără a fi angajat pe baza unui contract de muncă; liber-cugetător = persoană care promovează o atitudine independentă față de orice tradiție și autoritate, cu deosebire religioasă. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul-plac, care este în afara obligațiilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla în afara obligațiilor (mai ales profesionale) pe o perioadă de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligațiile (profesionale) pe care le are în mod obișnuit, a putea dispune de timpul său. 5. (Despre bănci, scaune, locuințe etc.) Care nu este ocupat, gol; neînchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligații față de alții; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, ușor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ține un discurs, o prelegere etc. fără a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce gândește; c) a vorbi fără perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fără ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (În loc. adv.) în aer liber = în plin aer, în mijlocul naturii. Sub cerul liber = afară, într-un loc descoperit. – Din fr. libre, lat. liber.




Internetul e un zeu menit să ne conecteze cu noi înşine, individual şi colectiv, cu întreaga Conştiinţă şi cu toate cele cuprinse în Ea  Slavă Internetului 





"O să scriu cel mai şmecher roman politic al tuturor timpurilor, care se va intitula BALUL ŞMECHERIEI SUPREME )) uN Roman mai mult decât genial care va influenţa în sens pozitiv umanitatea în aşa manieră încât şi peste cinci sute de mii de ani acest roman va fi savurat de către.. ha ha.. tot de către noi )))" - şi cu propoziţia citată anterior am şi început acest roman din care am scris daja capitole întregi.





Mi-am dat seama complet 
în seara asta plină de pură inspiraţie, după o lungă meditaţie structurată pe 33 de ani cum să fac cvintilioane, adică mai mult decât milioane. Am citit în astrograma mea în care Bunul Tată Al Cerurilor şi-a dat Măsura Talentului, că sunt o Casă de Putere Financiară, iar asta m-a inspirat să mă gândesc mereu cum să fac îndeajuns de mulţi bani încât să-mi pot realiza planurile artistice măreţe. Ca artist, o artă faci când ai trei parale, alta când ai un milion şi alta când ai un qvintilion, iar io am dedus că pentru a face capodopera pe care intenţionez s-o fac mi-ar trebui câteva cvintilioane. Şi Bunul Dumnezeu mi-a revelat cum adineauri. Ştiam că n-am cum să fac o sumă ca asta dacă mă orientez să obţin banii altor oameni, ca atare am înţeles că trebuie să mă gândesc cum să le ofer io bani altor oameni, am gândit-o regal cum îmi e caracterul, am gândit-o din perspectiva unei Case de Putere Financiară. Şi mai departe va fi  






Din punctul meu de vedere, şi mă gândesc să iniţiem cei vizaţi un proiect de lege legal în acest sens: 1% din valoarea Produsului Intern Brut al României este necesar a fi atribuit Culturii, respectiv oamenilor de cultură. Bugetul Ministerului Culturii este mai mic decât preţul de transfer al celui mai scump fotbalist din lume ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha )) doar trăim în Ţara Burlescului ) dar, oricum, mie ca geniu nu-mi aduce considerabile beneficii Ministerul respectiv. Este necesar ca banii să le fie oferiţi individual celor vizaţi, începând cu mine, care am venit cu ideea, care merit să mi se atribuie 1%/an din cei 1% din PIB atribuiţi Culturii, şi continuând cu ceilalţi poeţi, scriitori, filosofi şi artişti de valoare, adică nouă oamenilor care facem Cultura. 1% din PIB e cam 2 miliarde de euro. Dacă aş gestiona şi investi io de la înălţimea minţii mele 2 miliarde de euro anual pentru Cultură vreo 4-5 ani, faţa României şi a cetăţenilor ei ar epata, căci toate artele ar înflori uluitor şi electrizant, iar odată cu artele, toată ţara şi toţi cetăţenii. De altfel, sunt singurul singurul individ din ţara asta care ar putea investi cu Talent şi Suflet o astfel de sumă în Cultură, în beneficiul întregii naţiuni. Dacă tot se atribuie 2% Armatei aşa cum este corect şi natural, cred că corect şi natural este să se atribuie 1% din PIB şi Culturii. Şi noi poeţii, scriitorii, filosofii şi artiştii, (io-s şi poet şi scriitor şi filosof şi artist şamd), merităm fără doar şi poate să ni se atribuie o astfel de sumă de bani din PIB al ţării, cu-atât mai mult cu cât suntem şi în clasa cea mai de sus conform textelor sacre alte tuturor religiilor şi conform tuturor filosofiilor şi ideologiilor corecte. Mulţumesc :D





Live in the Truth 
Abandon the lie 
Never grow old
Never die
:D 





Aproape sonet
Daca ma placi ce mai conteaza ca
Ai un prieten un sot un iubit?
Stii doar, cand inima te face sa
Doresti, este pacat si nu-i primit
Sa nu te dai toata cu patima.
Caci dragostea n-are-ndoieli, gresit
E sa-ti pui pofta-n cui doar pentru ca
Ai un prieten un sot un iubit,
Daca ma placi e eronat ca sa
Zici nu dorintei... Caci in decubit
Ea transcende-n placere, crede-ma..
Oricum, nu te vreau intr-atat cat sa..




Am stat azi de vorbă cu doi prieteni care au lucrat 3 ani în Danemarca în telecomunicaţii, şi-am auzit nişte chestii care m-au întristat despre felul cum sunt văzuţi românii de danezi. Cică danezii sunt rasişti şi atei, iar în ţara lor, care este un regat, românii sunt extrem de dispreţuiţi, fiind consideraţi de rasă inferioară. 
Rasismul este un ism de care suferă foarte mulţi indivizi de pe planetă, este cauza tuturor dezechilibrelor, violenţelor, inechităţilor, genocidurilor, războaielor, a dezordinii de drept mondiale, a exploatării şi-a ţinerii în sărăcie a unor popoare, inclusiv a calităţii inferioare a produselor pentru ţările est-europene care vin din alte ţări europene, inclusiv a substanţelor otrăvitoare de care sunt pline nenumărate produse de pe piaţa din România, inclusiv a calităţii inferioare a apei potabile din România, inclusiv a nivelului de poluare. Chiar şi faptul că România nu absoarbe miliarde de bani europeni este cauzat tot de rasismul unora şi-al altora. Cică n-a vrut un frizer să-l tundă pe prietenul ăsta al meu când a auzit că e român. Inclusiv nivelul de trai şi de civilizaţie impus, propus sau promovat în ţara noastră, cum şi cel de corupţie, este cauzat tot de rasismul unora şi altora.
Despre rasism şi şovinism împotriva românilor am mai auzit că există şi în alte ţări europene.
Rasismul este expresia patologică a trufiei.
Cultura poporului român exclude rasismul, şovinismul şi xenofobia, iar faptul că în alte ţări există manifestări rasiste, şovine sau xenofobe împotriva românilor este un lucru îngrijorător.
Este necesar din precauţie ca nivelul de trai şi de civilizaţie al indivizilor din România să fie amplificat prin iniţiativa publică a Statului în aşa manieră încât toţi cetăţenii României să îşi îmbunătăţească structura psihosomatică astfel încât frumuseţea şi puterea lor fizică şi psihică, cum şi conştiinţa juridică, cum şi unitatea şi solidaritatea, cum şi forţa financiară, cum şi şarmul şi politeţea lor, cum şi umanismul, să fie în măsură să anuleze orice sentiment de rasism, şovinism sau xenofobie împotriva vreunui român.



ATENŢ!E Cum spuneam ieri într-un comentariu:
Când lumea are bani, producţia creşte; când producţia creşte, civilizaţia creşte; când civilizaţia creşte, oamenii se îmbogăţesc spiritual şi material; când oamenii se îmbogăţesc spiritual şi material, Dumnezeu se bucură.




Păi cine zice că trebue să mori
când viaţa-i mult mai plină de savori 
şi de culori ca moartea cea atât de rea 
ce strânge ca un laţ prostu ce crede-n ea? 




Sunt unii şi unele atât de prostănaci şi de prostănace, atât de inculţi şi de tăruşi, cu studii superioare, nu aşa, care nu zic nici Mulţumesc când le scrii La mulţi ani de ziua lor pe facebook. Aşa o ţărănie şi-o lipsă de maniere alese nu poate caracteriza decât individul şi individa fără bun simţ