marți, 17 aprilie 2018

"Narada said,


"Narada said, 'The helpless lady, suppressing her arrow within her own self, addressed, with joined hands, the Lord of the creation, bending with humility like a creeper. And she said, O foremost of speakers, created by thee how shall I, being a female, do such a cruel and evil act knowing it to be cruel and evil? I fear unrighteousness greatly. O divine Lord, be inclined to grace. Sons and friends and brothers and sires and husbands are always dear; (if I kill them), they who will suffer these losses will seek to injure me. It is this that I fear. The tears that will fall from the eyes
p. 112
of woe-stricken and weeping persons, inspire me with fear, O Lord! I seek thy protection. O divine Being, O foremost of gods, I will not go to Yama's abode. O boon-giving one, I implore thee or thy grace, bowing my head and joining my palms. O grandsire of the worlds, I solicit (the accomplishment of even) this wish at thy hands! 1 I desire, with thy permission, to undergo ascetic penances, O Lord of created things! Grant me this boon, O divine Being, O great master! Permitted by thee, I will go to the excellent asylum of Dhenuka! Engaged in adoring Thyself, I will undergo the severest austerities there. I will not be able, O Lord of the gods, to take away the dear life-breaths of living creatures weeping in sorrow. Protect me from unrighteousness.'
"Brahma said, 'O Death, thou hast been intended for achieving the destruction of creatures. Go, destroy all creatures, thou needst have no scruples. Even this must be. It cannot be otherwise. Do but my behest. Nobody in the world will find any fault in thee.'
"Narada continued, 'Thus addressed, that lady became very much affrighted. 2 Looking at Brahma's face, she stood with joined hands. From desire of doing good to creatures, she did not set her heart upon their destruction. The divine Brahma also, that Lord of the lord of all creatures, remained silent. And soon the Grandsire became gratified in his own self. And casting his eyes upon all the creation he smiled. And, thereupon, creatures continued to live as before i.e., unaffected by premature death. And upon that, invincible and illustrious Lord having shaken off his wrath, that damsel left the presence of that wise Deity. Leaving Brahma, without having agreed to destroy creatures, the damsel called Death speedily proceeded to the retreat called Dhenuka. Arrived there, she practised excellent and highly austere vows. And she stood there on one leg for sixteen billions of years, and five times ten billions also, through pity for living creatures and from desire of doing them good, and all the time restraining her senses from their favourite objects. And once again, O king she stood there on one leg for one and twenty times ten billions of years. And then she wandered for ten times ten thousand billions of years with the creatures (of the earth), Next, repairing to the sacred Nanda that was full of cool and pure water, she passed in those waters eight thousand years. Observing rigid vows at Nanda, she cleansed herself of all her sins. Then she proceeded, first of all, to the sacred Kausiki, observant of vow. Living upon air and water only, she practised austerities there, Repairing then to Panchaganga and next to Vetasa, that cleansed damsel, by diverse kinds of especial austerities, emaciated her own body. Going next to the Ganga and thence to the great Meru, she remained
p. 113
motionless like a stone, suspending her life-breath. Thence going to the top of Himavat, where the gods had performed their sacrifice (in days of yore), that amiable and auspicious girl remained for a billion of years standing on the toe only of her feet. Wending then to Pushkara, and Gokarna, and Naimisha, and Malaya, she emaciated her body, practising austerities agreeable to her heart. Without acknowledging any other god, with steady devotion to the Grandsire, she lived and gratified the Grandsire in every way. Then the unchangeable Creator of the worlds, gratified said unto her, with a softened and delighted heart. 'O Death, why dost thou undergo ascetic austerities so severe?' Thus addressed, Death said unto the divine Grandsire, 'Creatures, O Lord, are living in health. They do not injure one another even by words. I shall not be able to slay them. O Lord, I desire even this boon at thy hands. I fear sin, and it is for this that I am engaged in ascetic austerities. O blessed one, undertake to remove for ever my fears. I am a woman, in distress, and without fault. I beg thee, be thou protector. Unto her the divine Brahman acquainted with the past, the present and the future, said, 'Thou shalt commit no sin, O Death, by slaying these creatures. My words can never be futile., O amiable one! Therefore, O auspicious damsel, slay these creatures of four kinds. Eternal virtue shall always be thine. That Regent of the world, viz., Yama, and the diverse disease shall become thy helpmates. I myself and all the gods will grant thee boons, so that, freed from sin and perfectly cleansed, thou mayst even acquire glory.' Thus addressed, O monarch, that lady, joining her hands, once more said these words, seeking her grace by bowing down unto him with her head, If, O Lord, this is not to be without me, then thy command I place upon my head. Listen, however, to what I say, Let covetousness, wrath, malice, jealousy, quarrel, folly and shamelessness, and other stern passions tear the bodies of all embodied creatures.'
"Brahman said, 'It will be, O Death, as thou sayest. Meanwhile, slay creatures duly. Sin shall not be thine, nor shall I seek to injure thee, O auspicious one. Those tear-drops of thine that are in my hands, even they will become diseases, springing from living creatures themselves. They will kill men; and if men are killed, sin shall not be thine. Therefore, do not fear, Indeed, sin shall not be thine. Devoted to righteousness, and observant of thy duty, thou shalt sway (all creatures). Therefore, take thou always the fives of these living creatures. Casting off both desire and wrath, take thou the life of all living creatures. Even thus will eternal virtue be thine. Sin will stay those that are of wicked behaviour. By doing my bidding cleanse thyself. It will be thine to sink them in their sins that are wicked. Therefore, cast off both desire and wrath, and kill these creatures endued with life.'
"Narada continued, 'That damsel, seeing that she was (persistently) called by the name of Death, feared (to act otherwise). And in terror also of Brahma's curse, she said, 'Yes!' Unable to do otherwise, she began, casting off desire and wrath, to take the lives of living creatures when the
p. 114
time came (for their dissolution). It is only living creatures that die. Diseases spring from living creatures themselves. Disease is the abnormal condition of creatures. They are pained by it. Therefore, indulge not in fruitless grief for creatures after they are dead. The senses, upon the death of creatures, go with the latter (to the other world), and achieving their (respective) functions, once more come back (with creatures when the latter are reborn). Thus all creatures, O lion among beings, the very gods included going, thither, have to act, like mortals. 1 The wind, that is awful, of terrible roars and great strength, omnipresent and endued with infinite energy, it is the wind that will rive the bodies of living creatures. It will, in this matter put forth no active energy, nor will it suspend its functions; (but do this naturally). Even all the gods have the appellation of mortals attached to them. Therefore, O lion among kings, do not grieve for thy son! Repairing to heaven, the son of thy body is passing his days in perpetual happiness, having obtained those delightful regions that are for heroes. Casting off all sorrows, he hath attained to the companionship of the righteous. Death hath been ordained by the Creator himself for all creatures! When their hour comes, creatures are destroyed duly. The death of creatures arises from the creatures themselves. Creatures kill themselves. Death doth not kill any one, armed with her bludgeon! Therefore, they that are wise, truly knowing death to be inevitable, because ordained by Brahma himself, never grieve for creatures that are dead. Knowing this death to be ordained by the Supreme God, cast off, without delay; thy grief for thy dead son!'
"Vyasa continued, 'Hearing these words of grave import spoken by Narada, king Akampana, addressing his friend, said, 'O illustrious one, O foremost of Rishi, my grief is gone, and I am contented. Hearing this history from thee, I am grateful to thee and I worship thee.' That foremost of superior Rishi, that celestial ascetic of immeasurable soul, thus addressed by the king, proceeded to the woods of Nandava. The frequent recital of this history for the hearing of others, as also the frequent hearing of this history, is regarded as cleansing, leading to fame and heaven and worthy of approbation. It enhanceth besides, the period of life. Having listened to this instructive story, cast off thy grief, O Yudhishthira, reflecting besides or, the duties of a Kshatriya and the high state (of blessedness) attainable by heroes. Abhimanyu, that mighty car-warrior, endued with mighty energy, having slain (numerous) foes before the gaze of all bowmen, hath attained to heaven. The great bowman, that mighty car-warrior, struggling on the field, hath fallen in the battle struck with sword and mace and dart, and bow. Sprung from Soma, he hath disappeared in the lunar essence, cleansed of all his impurities. Therefore, O son of Pandu, mustering all thy fortitude. thyself with thy brothers, without allowing your senses to be stupefied speedily set out, inflamed with
p. 115
rage, for battle.'"

vineri, 30 martie 2018

CEREREA COROANEI pentru reședință oficială în monumentul arhitectonic ’Casa Poporului’ supranumit Palatul Parlamentului



COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN cu sediul provizoriu în oraș Comănești str. Unirii nr. 61 jud. Bacău, prin REGELE POPORULUI ROMÂN ALTEȚA SA CELESTUL GHEORGHE-BOGDAN CEL ÎNȚELEPT VICTOR AJATASATRU, posesor și al numelui STOIAN GEORGE-BOGDAN, având calitățile de poet muzician jurisconsult fiziocrat Brahman, posesor al CI seria  --nr. -------, CNP 1-----------9, cu domiciliul în București str. Mehadia nr. -- bl. ---Sector 6 , prin CABINET PARTICULAR JURISCONSULT STOIAN GEORGE-BOGDAN cu sediul în Comănești str. Republicii bl. -- sc. - ap. -, prin prezenta formulăm


prin care vă rugăm respectuos să binevoiți să admiteți cererea noastră și să dispuneți repartizarea unui spațiu optim pentru reședință oficială în monumentul arhitectonic ’Casa Poporului’ supranumit Palatul Parlamentului instituției divine COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN, pentru a ne putea desfășura onorant într-un mediu protejat, sigur, solemn și monumental activitățile legitime prevăzute în Statutul instituției noastre.

În fapt, COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN este o instituție divină consociaționalistă descentralizată autonomă care promovează reprezintă apără respectă și fructifică drepturile și libertatea poporului român și ale indivizilor care compunem poporul român.
COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN își desfășoară activitatea printr-o spirală de instituții intrinseci active sau în curs de activare dintre care cele mai importante sunt următoarele:
COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN se edifică și se instituie prin Voia AutoCreatului și AtoateCreatorului Tată prin Lumina Dreptului Divin, a Drepturilor și Libertăților prevăzute în Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamnetale, a altor legi internaționale și a drepturilor prevăzute în Constituția României, pe care le respectă.
În această lumină juridică și în baza Libertății de gândire, de conștiință și de religie, a Libertății de exprimare, a Libertății de întrunire și asociere, a Libertății de circulație, precum și a Dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală, prevăzute în Art. 9, 10 și 11 și în Art. 2 din Protocolul nr. 4 și în Art. 2 din Protocolul nr. 7 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale coroborate cu dispozițiile Art. 2 din Constituția României și din alte legi naturale în viguare COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN are dreptul să își desfășoare activitatea sacrală în mod liber și independent prin toate instituțiile pe care le edifică pentru a-și desfășura independent activitatea sacrală.
Prin Academia Inițiativelor Conceptuale Inovatoare desfașurăm activități academice superioare de cercetare-predare pentru elevarea conștiinței moral-juridice-științifice-religioase a indivizilor poporului român și a întregii umanități.
Prin Editura pentru Inteligență și Geniu edităm softuri, programe, sisteme, siteuri, conexiuni, cărți, jocuri, muzică, filme, evenimente, finanțe și alte proprietăți intelectuale pentru satisfacerea scopurilor declarate.
Prin Banca Regală de Investiții Depozit Credit desfășurăm activități bancare superioare pentru estetizarea infrastructurii spațiului public și privat, pentru satisfacerea digitală a tuturor nevoilor oamenilor, inclusiv prin reducerea deficitului de monedă sigură prin editarea digitală a monedei virtuale COROANA pentru achiziții, liberare, inmaginare și conservare valoare prin care efectuăm activități de investiții și credit, pentru combaterea pauperității și îmbunătățirea civilizației.
Prin Curtea Regală de Justiție desfașurăm activități judecătorești ca instanță independentă supranațională și internațională de judecată și pedepsire educativă a infracțiunilor de corupție și de criminalitate online și a altor cauze extraordinare penale, de mediere, de consiliere juridică, de autentificare, legalizare și anulare a contractelor, tratatelor și a altor înscrisuri naționale și internaționale.
Prin Parchetul Regal de pe lângă Curtea Regală de Justiție desfășurăm activități de urmărire și invinuire penală și combatare a infracționalității publice și online.
Prin Biserica Consociaționalistă Intergalactică desfășurăm activități religioase spirituale de armonizare și luminare spirituală, prin cercetarea și înțelegerea religiilor și cultelor, prin promovarea unui spirit pacifist de prietenie și fraternitate între practicanții tuturor religiilor și cultelor în vederea stabilirii și asigurării păcii și armoniei universale.
COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN este un capital de infinită valoare și importanță umană care îmbogățește poporul român și toți oamenii, fiind un dar divin.
În această lumină juridică pentru a ne desfășura activitatea în această lumină juridică și pentru amplificarea civilizației COROANA, prin Regele Poporului Român vă roagă să binevoiți să admiteți prezenta cerere și să ne acordați spațiul corespunzător necesar desfășurării cu excelență a tuturor activităților noastre, respectiv un spaíu pentru Birourile Coroanei care să includă sală de conferințe și un spațiu de rezidență pentru Rege, în monumentul arhitectonic Casa Poporului supranumit Palatul Parlamentului.
Având reședință oficială în monumentul arhitectonic Casa Poporului supranumit Palatul Parlamentului vom aduce în timp real emblematice îmbunătățiri întregului monument prin estetizarea sa arhitectonică monumentală prin construirea peste structura inițială a unui obelisc până la nori care va asigura spațiu pentru și mai multe activități regale superioare și o vibrație specială regenerantă în întreaga capitală.
Știința Economiei Politice este rafinată perpetuu de progresele tehnologice și din mediul online, aplicațiile ei de ultimă generație își fundamentează și ating scopurile prin principiul superproductivității supercirculației superrepartiției și superconsumului, care prevede cât mai multe nevoi satisfăcute prin capital realizat prin activități de credit în beneficiu trilateral (al debitorului, al creditorului și al societății umane) fără dobândă pentru persoanele fizice și cu dobândă legală pentru persoane juridice pentru amplificarea cheltuielilor în beneficiu public și privat, prin sacrificii, caritate și filantropie, prin stimularea superproducției inovative estetice prin superconsum bazat pe achiziții circulație repartiție credit, prin stimularea consumului individual și a cheltuielilor pentru un consum individual masiv, prin modernizarea și inovarea estetică a infrastructurii publice și private în vederea asigurării justiției păcii și siguranței capitalului, prin cele mai eficiente mijloace juridice, economice și științifice pentru asigurarea împlinirii și satisfacerii ușoare a nevoilor tuturor oamenilor și pentru siguranțaa și bunăstarea generală universală.
COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN este Capital pururi creator și producător de Capital în beneficiul întregii umanități.
În exercitarea activităților noastre regale vom angrena mereu multă resursă umană de inteligență, cultură și capacități superioare, profesioniști specialiști experți doctori savanți manageri ITiști juriști avocați procurori judecători jurisconsulți economiști artiști arhitecți inventatori clerici sau simpli muncitori din România și din întreaga lume pe care îi vom remunera în modul cel mai generos contribuind la creșterea economcă prin consum facilitat de amplificarea veniturilor contribuabililor și ale statului, și la bunăstarea generală.
În momentul în care toate instituțiile COROANEI REGALE A POPORULUI ROMÂN vor activa optim valoarea capitalului creat va avea curs supercalifragilistic în jurul valorii de 1 trilion de lei/secundă, preconizăm un teremen de 3 ani de la instalarea în monumentul arhitectonic Casa Poporului supranumit Palatul Parlamentului pentru a ajunge la acest moment.
COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN cooperează-colaborează cu toate instituțiile din România și din întreaga lume fiind mereu independentă.
Dreptul de proprietate intelectuală pentru instituția COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN este al Regelui Poporului Român Alteța Sa Celestul Gheorghe-Bogdan Cel Înțelept Victor Ajatasatru.
Regele a edificat prin asceză și studiul textelor sacre cu lumină iridescentă coroana sufletului său pe capul său în plan subtil, și din coroana sufletului său a edificat instituția divină COROANA pe care a extinso regal prin Voia Tatălui în instituția divină COROANA REGALĂ A POPORULUI ROMÂN cu instituțiie sale divine adiacente spre beneficiul perpetuu al poporului român și al întregii umanități.
Scopurile noastre pur nobile creează și atrag continuu resurse și capitaluri pentru a fi împlinite, pentru împlinirea scopurilor noastre se cuvine să avem reședință oficială în monumentul arhitectonic Casa Poporului supranumit Palatul Parlamentului, reședință care ne va asigura încrederea nelimitată a întregului popor și a întregii lumi care va vedea evenimentul pe bună dreptate ca pe un act divin, asigurându-ne o poziție de înaltă autoritate și putere divină pe care o vom fructifica metodic pentru beneficiul întregului corp social uman cu cea mai bună credință.
Vom colabora și coopera desigur în mod permanent cu Parlamentul, cu Guvernul, cu Președinția, cu Banca Națională a României, cu Biserica Ortodoxă Română, cu Academia și cu celelalte instituții ale României pentru estetizarea infrastructurii publice și private, pentru asigurarea unui nivel de trai excedent satisfăcător tuturor cetățenilor, în acest sens iluștii înalt luminați reprezentanți ai acestor instituții se cuvine dacă le place să binevoiască să adauge strălucire instituției noastre cu prezența liberă necondiționată activă și efectivă a excelențelor lor în Consiliul Regal al Coroanei alături de Rege.
Regele este un ornament al poporului român pururi o expresie a inspirației populare și a geniului autohton care adaogă plus valoare și virtute. Cunoscut, respectat și stimat ca poet muzician jurisconsult și politician în toate mediile elitei politice, juridice, artistice și universitare din România și din întreaga lume civilizată prin pseudonimul său literar Stoian G. Bogdan, Regele se bucură de o faimă regală tot mai strălucitoare care se tot amplifică floral incandescent judicios în fiecare secundă.
Admiterea prezentei cereri este un act spiritual cultural civilizator politic juridic științific umanist liberal social popular democrat economic natural artistic magic istoric necesar ale cărui efecte sunt aplaudate și preamărite de înțelepți pururi, act care este evident că Excelența voastră sunteți predestinat să-l realizați și pentru că va asigura mereu Excelenței voastre faimă bună, glorie, putere, virtute, noroc bun și aici și în ceruri, domnule Peședinte Călin Popescu-Tăriceanu - se cuvine să binevoiți să răspundeți pozitiv ultramanierat rugămintei noastre și să binevoiți să admiteți în lumina acestor motive superlative cererea noastră regală și să binevoiți să dispuneți repartizarea unui spațiu pentru reședință oficială în monumentul arhitectonic Casa Poporului supranumit Palatul Parlamentului instituției noastre divine Coroana Regală a Poporului Român pentru a ne putea desfășura onorant într-un mediu protejat, sigur, solemn și monumental împreună activitatea sacrală.

Asocierea celor mai buni cu cei mai buni este salutată de înțelepți.
Vă mulțumesc.

În drept, Art. 9, 10 și 11 și în Art. 2 din Protocolul nr. 4 și în Art. 2 din Protocolul nr. 7 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale coroborate cu dispozițiile Art. 2 din Constituția României și din alte legi naturale în viguare.

(Depun aceast înscris în 3 exemplare semnate și ștampilate, unul pentru arhiva personală a Președintelui Senatului, unul pentru Arhiva Senatului și unul pentru a fi expus pentru public în Muzeul Național de Artă Contemporană)



miercuri, 28 februarie 2018

Dhritarashtra said,


Dhritarashtra said, "How, O Sanjaya, did Alamvusha resist in combat the heroic son of Arjuna smiting many of our mighty car-warriors in battle? And how also did that slayer of hostile heroes, viz., the son of Subhadra, fight with Rishyasringa's son? Tell me all this in detail, exactly as it happened in that fight. What also did Bhima, that foremost of car-warriors, and the Rakshasa Ghatotkacha, and Nakula, and Sahadeva and the mighty car-warrior Satyaki, and Dhananjaya, do with my troops in battle? Tell me all this truly, O Sanjaya, for thou art skilled (in narration)."
Sanjaya said, "I will presently describe to thee, O sire, the awful battle that took place between that foremost of the Rakshasas and the son of Subhadra. I will also describe to thee the prowess that Arjuna put forth in battle, and Bhimasena the son of Pandu and Nakula, and Sahadeva, as also the warriors of thy army headed by Bhishma and Drona, all of whom fearlessly achieved wonderful feats of diverse kinds, Alamvusha, uttering loud shouts and repeatedly roaring at Abhimanyu, rushed impetuously against that mighty car-warrior in battle, saying, 'Wait, Wait'--Abhimanyu also, repeatedly roaring like a lion, rushed with at great force at that mighty bowman, viz., the son of Rishyasringa, who was an implacable foe of the former's sire. Soon then those two foremost of car-warriors, man and Rakshasa, on their cars, encountered each other, like a god and Danava. That best of Rakshasa were endued with powers of illusion, while Phalguni's son was acquainted with celestial weapons. Then Abhimanyu, O king, pierced Rishyasringa's son in that battle with three sharp shafts and once more with five. Alamvusha, also, excited with wrath, speedily pierced Abhimanyu in the chest with nine shafts like a guide piercing an elephant with hooks. Then, O Bharata, that wanderer of the night, endued with great activity, afflicted Arjuna's son in that combat with a thousand arrows. Then Abhimanyu excited with rage, pierced that prince of the Rakshasas in his wide chest
p. 254
with nine straight shafts of great sharpness. Piercing through his body these penetrated into his very vitals. And that best of Rakshasas, his limbs mangled by them, looked beautiful like a mountain overgrown with flowering Kinsukas. Bearing those shafts of golden wings on his body, that mighty prince of Rakshasas looked radiant like a mountain on fire. Then the vindictive son of Rishyasringa, inflamed with wrath, covered Abhimanyu, who was equal unto Mahendra himself, with clouds of winged arrows. Those sharp shafts resembling the rods of Yama himself, shot by him, pierced Abhimanyu through and entered the earth. And similarly the gold-decked arrows shot by Arjuna's son, piercing Alamvusha through, entered the earth. The son of Subhadra then, in that battle, with his straight shafts, obliged the Rakshasa to turn his back upon the field, like Sakra repulsing Maya in days of old. That scorcher of foes, the Rakshasa, then, thus repulsed and struck repeatedly by his adversary, exhibited his great powers of illusion by causing a thick darkness to set in. Then all the combatants there, O king, were covered by that darkness. Neither could Abhimanyu be seen, nor could friends be distinguished from foes in that battle. Abhimanyu, however, beholding that thick and awful gloom, invoked into existence. O son of Kuru's race, the blazing solar weapon. Thereupon, O king, the universe once more became visible. And thus he neutralised the illusion of that wicked Rakshasa. Then that prince of men, excited with wrath and endued with great energy, covered that foremost of Rakshasa in that battle with many straight shafts. Diverse other kinds of illusion were conjured up there by that Rakshasa. Conversant with all weapons, the son of Phalguni however, neutralised them all. The Rakshasa then, his illusions all destroyed, and himself struck with shafts, abandoned his car even there, and fled away in great fear. After that Rakshasa addicted to unfair fight had been thus vanquished, the son of Arjuna began to grind thy troops in battle, like a juice-blind prince of wild elephants agitating a lake overgrown with lotus. 1 Then Bhishma the son of Santanu, beholding his troops routed, covered Subhadra's son with a thick shower of arrows. Then many mighty car-warriors of the Dhartarashtra army, standing in a ring round that single hero, began to strike him forcibly with their shafts. That hero then, who resembled his sire in prowess and who was equal to Vasudeva in valour and might,--that foremost of all wielders of weapons,--achieved diverse feats in that battle that were worthy of both his sire and maternal uncle. Then the heroic Dhananjaya, excited with wrath and desirous of rescuing his son, arrived at the spot where the latter was slaughtering thy troops as he came along. And similarly, O king, thy sire Devavrata in that battle approached Partha like Rahu approaching the sun. 2 Then thy sons, O monarch, supported by cars,
p. 255
elephants, and steeds, surrounded Bhishma in that battle and protected him from every side. And so also the Pandavas, O king, clad in mail and surrounding Dhananjaya, engaged in fierce battle, O bull of Bharata's race. Then Saradwat's son (Kripa), O king, pierced Arjuna who was staying in front of Bhishma, with five and twenty shafts. Thereupon, like a tiger attacking an elephant, Satyaki, approaching Kripa, pierced him with many whetted shafts from desire of doing what was agreeable to the Pandavas. Gautama in return, excited with wrath, quickly pierced him of Madhu's race in the chest with nine arrows winged with the feathers of the Kanka bird. Sini's grandson also, excited with wrath, and forcibly drawing his bow, quickly sped at him an arrow capable of taking his life. The fiery son of Drona, however, excited with wrath, cut in twain that arrow as it coursed impetuously towards Kripa, resembling Indra's bolt in effulgence. Thereupon that foremost of car-warriors, viz., Sini's grandson, abandoning Gautama, rushed in battle towards Drona's son like Rahu in the firmament against the Moon. Drona's son, however, O Bharata, cut Satyaki's bow in twain. After his bow had thus been cut off, the former began to strike the latter with his shafts. Satyaki then, taking up another bow capable of bearing a great strain and slaughtering the foe, struck Drona's son, O king, in the chest and arms with six shafts. Pierced therewith and feeling great pain, for a moment he was deprived of his senses, and he sat down on the terrace of his car, catching hold of his flag-staff. Regaining his consciousness then, the valiant son of Drona, excited with rage afflicted him of Vrishni's race in that battle, with one long shaft. That shaft, piercing Sini's grandson through, entered the earth like a vigorous young snake entering its hole in the season of spring. And with another broad-headed arrow, Drona's son in that battle cut off the excellent standard of Satyaki. And having achieved this feat he uttered a leonine roar. And once more, O Bharata, he covered his adversary with a shower of fierce shafts like the clouds, O king covering the Sun after summer is past, Satyaki also, O monarch, baffling that arrowy shower, soon covered the son of Drona with diverse showers of arrows That slayer of hostile heroes, viz., the grandson of Sini, freed from that arrowy shower like the Sun from the clouds, began to scorch the son of Drona (with his energy). Swelling with rage the mighty Satyaki once more covered his foe with a thousand arrows and uttered a loud shout. Beholding his son then thus afflicted like the Moon by Rahu, the valiant son of Bharadwaja rushed towards the grandson of Sini. Desirous, O king, of rescuing, his son who was afflicted by the Vrishni hero, Drona, in that great battle, pierced the latter with a shaft of exceeding sharpness. Satyaki then, abandoning the mighty car-warrior Aswatthaman, pierced Drona himself in that battle with twenty arrows of exceeding sharpness. Soon after, that scorcher of foes and mighty car-warrior, viz., Kunti's son of immeasurable soul, excited with wrath, rushed in that battle against Drona. Then Drona and Partha encountered each other in fierce combat like the planets Budha and Sukra,
p. 256
[paragraph continues] O king, in the firmament. 1


254:1 The Bengal reading vanya-nagendra is better than the Bombay reading gandha-nagendra.
254:2 In Hindu mythology, solar eclipses are caused by Rahu's attempts at swallowing the Sun.
256:1 Budha is Mercury, and Sukra is Venus.

vineri, 23 februarie 2018



De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Imaginea 1 - Neuron – Desen de Santiago Ramón y Cajal a unor neuroni din cerebelul porumbelului. (A) - exemplu de celule Purkinje bipolare, (B) - exemplu de celule granulare, multipolare.
Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este o celulă adaptată la recepționarea și transmiterea informației, unitatea elementară (celulară), embriologică, anatomică, funcțională, trofică și metabolică a sistemului nervos. Conceptul de neuroni, ca unitate principală a sistemului nervos a fost introdusă de anatomistul spaniol Santiago Ramón y Cajal. El a arătat ca neuronii sunt celule individuale care comunică între ele. O contribuție fundamentală la cunoașterea celulei nervoase în stare normală și patologică a constituit-o la vremea sa grandioasa monografie a lui Gheorghe Marinescu, La cellule nerveuse (Ed. Doin, Paris, 1909).
Componentele unui neuron:
a. dendrite
b. pericarion
c. nucleu
d. conul de emergență al axonului
e. teacă de mielină
f. celulă Schwann
g. strangulație Ranvier
h. butoni terminali
Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 μm și 4-8 μm. Au un corp celular (soma) și un număr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcțional neuronul se împarte în trei regiuni:
  • regiunea conductoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare. Ea este formată din porțiunea axonului de la locul în care acesta iese din corpul celular hilul axonic până la arborizația sa. Aici au loc potențialele de acțiune prin sumarea potențialelor locale.
  • regiunea efectoare, informația (potențialul de acțiune) este recodificată aici sub formă chimică prin neurotransmițători și transmisă prin sinapsa regiunii receptoare a următorului neuron.


Diagrama unui motoneuron cu axon cu teacă de milină tipic vertebratelor.
Neuronii au de obicei un singur nucleu mic, dispus central, care prezintă unul sau doi nucleoli. Aici este sintetizată o cantitate ridicată de ARN, iar cromatina este dispersată.
Ribozomii sunt asociați reticulului endoplasmatic rugos și formează substanța tigroidă (corpusculii Nissl). Corpii Nissl se găsesc în corpul celular și în porțiunea inițială a dendritelor, dar niciodată în axon. Ei au rol în metabolismul neuronal.
Reticulul endoplasmatic neted are rol în reglarea nivelului de ioni de calciu din neuron.
Microfilamentele, neurofilamentele și microtubulii formează citoscheletul neuronului. Trebuie menționat că neurofilamentele (asociate formează neurofibrilele) au rol mecanic, de susținere și în conducerea influxului nervos.
Mitocondriile se găsesc în corpul celular, dar majoritatea se concentrează în butonii terminali ai axonului, furnizând energie (sub formă de ATP) pentru transmiterea semnalului la nivelul sinaptic și pentru sinteza unor neurotransmițători.
Corpul celular și dendritele sunt învelite într-o membrană plasmatică, neurilema, cu o importanță deosebită în recepționarea și transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii prezintă axolema, care este învelită de trei teci: teaca de mielină (adera intim la axolema, rol de izolator electric), teaca Schwann (contine celule schwan) și teaca Henle (permeabilitate si rezistenta). Teaca de mielină este întreruptă la intervale de 80-600 μ de noduri Ranvier.


Chemical synapse schema cropped.jpg
După numărul de prelungiri:
  • neuroni multipolari, cu număr mare de prelungiri. De obicei au o formă stelată, cu nucleu mare și sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.
  • neuroni bipolari, cu două ramificații la extremități. Au formă fusiformă, iar nucleul este ovalar și de obicei excentric. Se găsesc de exemplu în retină.
  • neuroni pseudounipolari, cu o prelungire în formă de T: prelungirea inițială se desparte în două. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se găsesc în ganglionii rahidieni sau ganglionii spinali.
După funcționare:
  • neuroni senzitivi(receptori), care primesc excitațiile de la stimulii mediului extern - neuronii olfactivi, receptori termici, receptorii presiunii și receptorii durerii. Astfel de functii indeplinesc neuronii pseudounipolari si cei bipolari.
  • neuroni motori(efectori), care transmit impulsul nervos prin axon pană la organele efectoare (muschi, glande). Majoritatea neuronilor motori sunt multipolari.
  • neuroni de asociație(intercalari), care preiau informatia de la neuronii senzitivi, o analizeaza si elaboreaza o reactie de raspuns, pe care o transmit neuronilor motori.
  • neuroni secretori - neuronii hipotalamusului, care secretă neurohormoni.

Proprietăți funcționale

Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acțiunea unui stimul. Membrana joacă un rol esențial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcție de modificările de energie din preajma membranei.
Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Această conducere se realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60–120 m/s în cele mai groase, 3–14 m/s în cele mai subțiri; iar în cele amielinice 0.5–2 m/s).
Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a axonului.
Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări.
Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin sinapse.


Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule.
Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii.
În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate,din diferite motive,numărul sinapselor nu e aproximabil,ci doar speculabil.