joi, 23 septembrie 2010

Nu-stiu-cate-zile

Tocmai citesc romanul care mi va aparea la ed. "trei" intr-o luna, caci trebuie sa dau "bunul de tipar". Sunt indecis cui sa i-l dedic, de acea si scriu acest post. Sa i-l dedic socrului meu Dumnezeu sau nasului meu Diavolul?

14 comentarii:

  1. eu zic sa-l dedici comanestenilor, ei sunt sursa de inspiratie, nu?

    M_40

    RăspundețiȘtergere
  2. dar parca diavolul era taica-tu... si tu erai mai tare ca el...
    iar G.O.D. era a little sgb... care G.O.D. nu exista... deci cum poate ceva ce nu exista sa fie motiv de dedicatie?!? ...dar de ce nu?

    RăspundețiȘtergere
  3. ai putea să i-l dedici cumătrului ciotloș

    RăspundețiȘtergere
  4. eu zic sa-l dedici fiintei iubite :)) bun, in sens larg vorbesc. si la urma urmei de ce sa fie o fiinta? poti sa dedici cartea unui anotimp, unui obiect - ar fi mai interesant! oricum, mai bine decat GOD

    RăspundețiȘtergere
  5. da daca mi-o dedici mie ce-are?

    RăspundețiȘtergere
  6. pai asta ma gandeam si eu. cum te cheama

    RăspundețiȘtergere
  7. Eh, cum mă cheamă... „Cel ce te sună din Tarniță”
    Ar fi o chestie să ți-l dedici. Ce plm, doar tu l-ai scris!

    RăspundețiȘtergere
  8. e prea simplu sa mi-l dedic mie ma. ma gandesc...

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu e obligatoriu să fie dedicat nimănui. Păi de ce să mai poarte și o dedicație când el aparține literaturii, nu? Hai că m-am răzgândit, ar merge lui Stig Larsson?

    RăspundețiȘtergere
  10. nu, trebuie unei divinitati neaparat

    RăspundețiȘtergere
  11. cui sa dedici cartea? Pizdii matii. Asa injuri orice cititor prost care te baga in seama

    RăspundețiȘtergere
  12. ok, atunci i-o dedic Pizdii ma tii. e divina?

    RăspundețiȘtergere