joi, 4 aprilie 2013

În România

În România, dacă bei apă de la robinet mult timp
sigur te îmbolnăvești
pentru că apa e infestată
dar nu-ți face griji
medicii vor avea de treabă
farmaciile vor avea de treabă
producătorii de medicamente vor avea de treabă
cercetătorii vor avea de treabă
și Guvernul va spune: Anul acesta economia României a crescut cu  X%.

În România dacă mănânci mâncare mai mult sau mai puțin timp
sigur te îmbolnăvești
pentru că mâncarea e modificată genetic conform unui Codex Alimentarius făcut de naziști pentru evrei
și conține o grămadă de otrăvuri
dar nu-ți face griji
medicii vor avea de treabă
farmaciile vor avea de treabă
producătorii de medicamente vor avea de treabă
cercetătorii vor avea de treabă
și Guvernul va spune: Anul acesta economia României a crescut cu X %.

În România, dacă trăiești mai mult sau mai puțin timp
sigur te îmbolnăvești
pentru că bei, mănânci și respiri un aer care e amestecat cu substanțe chimice
împrăștiate săptămânal peste întreaga țară din avioane
dar nu-ți face griji
medicii vor avea de treabă
farmaciile vor avea de treabă
producătorii de medicamente vor avea de treabă
cercetătorii vor avea de treabă
și Guvernul va spune: Anul acesta economia României a crescut cu X %.

Ceea ce nu știi tu este că dacă crește economia nu crește neapărat și nivelul tău de trai în România.

Guvernul, Parlamentul, Președinția, Justiția, instituțiile cele mai importante ale unei țări
în România nu lucrează pentru bunăstarea națiunii române
ci pentru distrugerea ei sistematică și deliberată în favoarea unor oameni din alte țări
care vor pământul de sub picioarele românilor fără români.

Pe 4 aprilie 2013, acum, eu, Stoian George-Bogdan, scriu aceste rânduri în România,
beau apă infestată, mănânc mâncare otrăvită, respir aer îndoit cu substanțe toxice,
și poate că nu peste mult cadavrul îmi va fi împins cu vola într-o groapă comună împreună cu tot poporul meu
cum erau împinși evreii, ucrainienii, rușii, țiganii și alți oameni acum câteva zeci de ani
sub ochii complice ai întregii lumi.

Astăzi poporul meu este alienat politic și obligat să dea, să facă, să nu facă sau toate la un loc sub sancțiune.
Astăzi poporul meu este însclăvit și supus genocidului pe față, impunându-i-se până și ce să mănânce.
Astăzi poporul meu este atât de demoralizat, de destabilizat, de spălat pe creier, de îndoctrinat, de manipulat, de hipnotizat,
căci la nenorocirea lui se lucrează de secole,
încât nu doar că nu-și dă seama că este cobai,
dar nici dacă și-ar da seama n-ar fi în stare să-și schimbe starea.
Astăzi poporul meu este atât de îndobitocit încât
crede că cineva chiar are dreptul să-l cobaizeze, să-l însclăvească, să-l guverneze.

Astăzi, la fel ca întotdeauna, în România mass-media și școala sunt instrumente de programare a omului pentru condiția de sclav.

Eu sunt dintre cei treji, ne privesc cum în transă tragem la jug și murim încet încet
după cum ni s-a impus, plătim impozit pe orice, peste jumate din ce-i al nostru
și doar cei mai puțini apucăm, deși terminați, vârsta pensionării,
iar copiii noștri născuți sau nenăscuți sunt condamnați să plătească datorii făcute în numele nostru
de pe urma cărora, la fel ca și noi, n-au beneficiat și nu vor beneficia vreodată.

Cum mă simt?
Cobaizat, îmbolnăvit, însclăvit, exploatat, nedreptățit, discriminat, persecutat, nefericit.







3 comentarii:

  1. Poezie-manifest; nice.

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne, cata dreptate ai!
    Pacat ca urli si nu te aude nimeni, pacat ca pui lanterna in fata unor orbi care nu vad negru ci alb, care nu pot fi vindecati. E trist si adevarat ca ne indreptam spre nimic, ne autodistrugem cu propriile maini.
    Pacat si pentru cei care au murit pentru binele nostru furat de iluzii .

    RăspundețiȘtergere
  3. Mi-e dor de o vorbă frumoasă despre epoca și țara în care trăim. Săraca, cred că deja se simte jenată de ipocrizia și ignoranța noastră, pentru că obiceiul devine penibil și ne autodescalifică direct pe noi, ca popor. Ce-i drept, România primeşte mereu şuturi în fund de la istorie. Cu toţii avem în minte imaginea copilului mai mic, din colţ de stradă, care primeşte şuturi în fund de la băieţii mai mari, plecând de fiecare dată incruntat şi cu mâinile frecându-şi partea din spate a corpului. Copilul ăsta este îmbrăcat întotdeauna cel mai prost dintre ceilalţi copii. Poartă pantaloni mult prea scurţi sau un short mult prea lung, este desculţ, dar de cele mai multe ori nu observi asta, pentru că asta face parte din vestimentaţia lui, picioarele goale îi vin aşa de natural – nimeni nu poate să conteste asta. Mâinile îi sunt murdare pentru că adună cu ele tot felul de gunoaie aruncate de alţii pe jos, copilul ăsta adună toate gunoaiele din şanţuri şi de pe străzi, nu ştiu, cel mai adesea este văzut cu tot felul de ambalaje din plastic, n-aş putea să spun de unde are mania asta cu ambalajele – poate din naştere. Un lucru este bine ştiut, gunoierii voluntari sunt întotdeauna bătuţi de istorie, dar şi păstraţi pentru sănătatea celorlalţi.

    RăspundețiȘtergere