marți, 7 august 2012

Criza criticii literare romanesti/ Dezignorantismul

Criza criticii literare romanesti

Daca citesti definitia din DEX a termenului “critica literara”, observi ca aceasta este o “ramura a stiintei literaturii care analizeaza, interpreteaza, apreciaza si orienteaza fenomenul literar, artistic contemporan in lumina unei idei esteice.” Din pacate critica literara romaneasca doar analizeaza, interpreteaza (prost de cele mai multe ori), apreciaza (ignoranti de cele mai mult ori, ceea ce demonstreaza lipsa de bun gust deci de experienta estetica) si, marea problema, nu orienteaza fenomenul literar, artistic contemporan in lumina unei idei estetice pentru ca acea idee estetica nu exista sau daca exista este cu siguranta or depasita de context or neestetica. De aceea criticii literari romani, batrani, tineri etc. dorm pe ei cu gratie, nu produc nimic, nu contribuie cu nimic la progresul spiritual social al omului, sunt paraziti, mananca celuloza degeaba.

Inainte sa continui trebuie sa spun ce cred eu ca ar trebui sa se inteleaga prin idee estetica: o idee in lumina careia artistul creeaza oprere de arta care pledeaza pentru materializarea unei lumi sau materiazlizeaza o parte din lumea esteta in care fiecare fiinta umana se bucura de toate prerogativele sale naturale, viata, libertate, placere etc. dupa buna sa vointa intr-o constienta deplina in lumina faptului ca fiecare fiinta umana este proprietara fiintei sale umane sacra inviolabila si suverana, frate sau sora a fiecarei fiinte umane pe care o trateaza ca sacra inviolabila si suverana intr-un context social politc in care social inseamna ca fiecare are tot ce exista in circuitul civil dupa nevoi gratuit pentru a-si asigura o nutritie echilibrata, sanatate, stiinta, libertate, placere, viata lunga etc. si-n care politic inseamna spiritualitate, arta de a te autoguverna in libertatea paradisiaca a acestei lumi nelimitate pentru materializarea careia fiecare fiinta umana trebuie sa actioneze imediat. Critica literara romaneasca, in conextul social politic actual in care practic poporul roman este din nou iobag, serb, sclavul unor acorduri pernicioase pe care proprii sai guvernanti, ajunsi la putere dupa 1989 prin lovitura de stat, asasinat si manipulare, maxiama manipulare si spalare a creierului national, le-au incheiat in numele poporului roman suveran, acorduri prin care practic tara, adica poporul roman, adica tu eu toti, platim drept de smecher altor tari sau organizatii internationale la care poporul, prin reprezentantii sai, intre noi fie spus, a aderat cu maxima inconstienta, adica nestiind ce face, fiind condus, cum conduci un caine pe care-l urasti in lesa, de rea credinta, cu efecte negative asupra integritatii corporale si asa mai departe a romanilor, critica literara romaneasca trebuie sa orienteze fenomenul literar artistic constienta de realitatea disperata din Romania. Cum criticul literar roman a ajuns in prezent un copywhriter, un publicitar, un propagandist ieftin al unei litaraturi inutile, un lingau si-un pupincurist al fostilor pupincuristi ai stabilimentului care acum ocupa functii de comdicere, un angajat la negru al catorva edituri (Polirom, Humanitas, Corint etc.), un manipulator, un om care a ajuns sa se vanda, sa-si vanda constiinta creatoare pentru a-si asigura o existenta decenta, acesta nu mai are autoritatea si-n niciun caz nu mai poate fi banuit de buna credinta, iar rolul sau in prezent este, asa cum spuneam, unul parazitar intr-un context social-politic in care: Educatia romaneasca este la pamant. Sistemul sanitar este la pamant. Cultura este la pamant. Industria este la pamant. Agricultura este la pamant. Turismul este la pamant. Justitia este la pamant. Statul este la pamant. Saracia inforeste. Mancam de import, prost, nenatural, platim preturi exorbitante pentru gaze naturale, carburanti, energie electrica, apa proasta, preturi asa zis europene, in conditiile in care salariul mediu pe economie in romania este mai putin de 300 euro, in conditiile in care resursele, petrol, gaze, apa, ne apartin, sunt pe teritoriul nostru, dac-o mai fi al nostru, cine stie… in conditiile in care deci suntem facuti scavi si cadavre incet incet… Datoria externa face guvernantii sa danseze pe muzica FMI si Banca Mondiala, Uniunea Europeana facesi ea guvernantii sa danseze, si guvernantii danseaza dupa cum le canta oricine altcineava inafara de cei pe care ii reprezinta, inafara de poporul lor, scena politica este infestata cu acelasi grup securisto-nociv instalat in 1989 si reinstalat succesiv pana in prezent. Asa cum pana in 1989 acelasi partid astazi spart in mai multe bucati alegea din interiorul sau conducerea tarii, asa si in prezent acelasi partid, care e de fapt toate partidele de pe scena politica din Romania, isi alege tot din interiorul sau conducerea tarii. Votul, in Romania, este conditionat. Iese X sau Y, tot aceeasi grupare securisto-nociva iese de fapt. Romania este o minciuna. Statul roman este un balaur opresiv. Este imperios necesara crearea unei miscari care sa porneasca din lumea artei si care sa se extinda in toata societea romaneasca astfel incat Revolutia despre care se vorbeste ca a fost in 1989 in Romania sa se intample in realitate cu efectele dorite de toti romanii. Este nevoie de un Stat, adica un sistem de legi, nou, cu institutii noi si eficiente, cu functionari competenti si eficienti, incoruptibili, la indamana cetateanului, care sa-i creeze cetateanului contextul social in care sa traiasca sanatos, liber, elevat, lipsit de grija zilei de maine si este nevoie de un Om de Stat care sa-l creeze. Acel Om de Stat sa nu va inchipuiti ca sunt neaparat numai eu, acest Om de Stat este de fapt o minte formata din mai multe minti, o Macrominte. Iar aceasta macrominte este de fapt poporul roman al carui presedinte si lider spiritual, neoficial inca, sunt.

Cum critica literara romaneasca nu este capabila sa elaboreze o idee estetica si cum aceasta idee estetica iata ca exista formulata chiar in acest discurs, o s-o botez pentru ea acum: Dezignorantism.

Asadar, ideea estetica dupa care critica literara romaneasca trebuie sa orienteze fenomenul literar, artistic contemporan este exprimata prin cuvantul Dezignorantism.

Dezignorantismul este o idee estetica si curentul literar artistic social politic aferent acesteia, care se naste in virtutea dreptului universal al fiintei umane de proprietate asupra fiintei sale umane sacra inviolabila suverana. Dezignorantismul pledeaza prin mijloace artistice diplomatice politice si actioneaza pentru edificarea unei lumi bazata pe o inalta constienta a fiintelor umane, fraternitate, libertate, iubire, in care fiecare fiinta umana are garantat si asigurat de catre un sistem tehnologic global si functional gratuit toate nevoile primare: adapost decent recordat la utilitati; hrana sanatoasa proaspata; acces egal la sistemul sanitar; acces egal la educatie, la educatie in spiritul Dezignorantismului; transport etc. Dezignorantismul intelege ca pentru matarializarea scopurilor si obiectivelor sale fiinta umana este necesar a fi deprogramata, deparazitata, dezignorantizata, luminata si innobilata intr-o asa maniera incat sa poata constientiza sacralitatea inviolabilitatea suveranitatea sa si a tuturor fiintelor umane. Dezignorantismul se inalta floral deasupra tuturor curentelor artistice filosofice juridice sociale politice teologice etc. fiind o sinteza efectuata cu cea mai de buna credinta intentie intru a crea o umanitate libera fraterna iluminata care sa respecteliber un singur principiu nescris si etern: fiecare fiinta umana este sacra inviolabila suverana.

2 comentarii:

  1. nu crezi ca ai cam mult timp liber?

    RăspundețiȘtergere
  2. ba da, dar dupa cum se poate observa il folosesc util, de ce?

    RăspundețiȘtergere