Avand in vedere ca am trecut in titlu cifra 2, o sa pun doua poeme. ambele de cand lumea, ambele foarte frumoase. primul de Tudor Arghezi si al doilea de George Bacovia. Iata:
Despartire
Când am plecat, un ornic batea din ceata rar,
Atât de rar, ca timpul trecu pe lânga ora.
I-am auzit întâia bataie amândoi,
Pierzându-se-n noiembrie prelunga si sonora.
Poate mai bate înca momentul de atunci,
Poate-a tacut îndata si-asteapta sa mai vie
Îmbratisarea veche, din nou precum a fost,
Si lacrimile tale, în gara cenusie.
Cu limbile-i oprite pe palidul cadran,
Ne-a urmarit plecarea, de sus, ca o fereastra
De casa parasita, cu-o raza frânta-n geam.
Nu l-ai simtit ca este partas la jalea noastra?
Te-ai împacat sau suferi de vremea ce-a crescut?
La ce visezi când ziua pe lampa ta se curma
Si cade-n geam bataia la ceasul cunoscut,
Tu, care-ai stat s-asculti, pe cea din urma?
.................................................
Vals De Toamna
La geamuri, toamna cânta funerar
Un vals îndoliat, si monoton...
-Hai sa valsam, iubito, prin salon,
Dupa al toamnei bocet mortuar.
Auzi, cum muzica rasuna clar
În parcul falnic, antic, si solemn, -
Din instrumente jalnice, de lemn,
La geamuri, toamna cânta funerar.
Acum, suspina valsul, si mai rar,
O, lasa-ma acum sa te cuprind...
-Hai, sa valsam, iubito, hohotind,
Dupa al toamnei bocet mortuar
frumoase, dar triste...
RăspundețiȘtergerem_40
foarte frumos! multumim ...
RăspundețiȘtergereBacovia este una dintre iubirile mele in materie de poezie consacrata, alaturi de multi altii...oricum, interesanta selectia.[ma gandeam ca valsul l-ai pus inspirat fiind de promisiunea ca dansez cu tine :P]
RăspundețiȘtergere