Iata un poem de Demostene Botez:
Singurătate
Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.
În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.
Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.
Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uitându-mă pe geam ca dupã tine
Şi tot aştept pe cineva ce nu mai vine.
Feel the beat !
RăspundețiȘtergerehi...este o melodie a Mirabelei:))..frumoase viersuri tinand cont ca esti tinerel(veronica)
RăspundețiȘtergeree un poem de demostene botez iar melodia e a angelei similea
RăspundețiȘtergereHi..ai dreptate,sorry(veronica)
RăspundețiȘtergereuite si melodia
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=WCIl5ILUZ7c
Maria_40
Inca o dovada ca erotism, livresc, liric- se-ngina si-si raspund.
RăspundețiȘtergereOricare-ar fi interpreta si compozitorul, au ales un text minunat.
hi..putin spus minunat(veronica)
RăspundețiȘtergere