Popor retardat

Pe față e prostit, manipulat, sărăcit, exploatat și mai nou, îmbolnăvit poporul român în aceste zile, iar asta confirmă că poporul român este retardat și că, fiind retardat, răufăcătorii care îl prostesc, manipulează, sărăcesc, exploatează și îmbolnăvesc, pot face orice cu el, adică cu noi, oamenii din popor, prostimea. Căci dacă nu ne împotrivim cu nimic dăm de bănuit că ne place genul acesta de tratament.
Mă uit pe la televizor și sunt stupefiat de ce văd: Gigi Becali a fost condamnat astăzi la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare, ceea ce înseamnă că este vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, adică a încălcat flagrant legea, deci este un infractor - și Gigi Becali continuă să fie senator în Parlamentul României. Mă ești prost?! Așa ceva e supranatural. Parlamentul este organul leguitor al acestei țări, el face legile țării. În Parlamentul României sunt mai mulți infractori în funcții de deputat și senator, ceea ce sugerează două lucruri: 1. că dacă ceilalți deputați și senatori din Parlamentul României nu fac niciun demers pentru excluderea acestor infractori din Parlamentul României, sunt și ei de aceeași bună credință, întrucât acceptă să legifereze împreună cu infractori; 2. că poporul doarme pe el, e retardat, bătut în cap, încununat cu toate superlativele din această categorie, și asta nu-i de râs, e de plâns în hohote, din moment ce acceptă să fie reprezentat în Parlament, să i se impună legi, chiar de către oamenii care le încalcă pe față și sunt condamnați pentru asta. Tu, care citești rândurile astea, ce părere ai? Suntem un popor retardat sau suntem un popor retard@?
Și ce putem face? Păi stăm cu mâinile în sân și ne uităm în continuare la televizor sau ieșim în stradă în masă și trimitem golanii ăștia unde le e locul - nu există cale de mijloc, există?

Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu

Tocmai am terminat-o de văzut. Este un documentar, sau cum s-o numi, care sugerează câteva lucruri importante:

1. Că Ceaușescu a fost o marionetă, dar o marionetă care a reușit un timp să scape din frâie
2. Că dacă nu se găseau produse alimentare la sfârșitul anilor 80 în magazinele românești Ceaușescu habar nu avea, ceea ce înseamnă că în realitate țara nu (mai) era condusă de el, căci atunci când el inspecta magazinele, magazinele erau ticsite cu produse alimentare de orice fel, deci cineva îl inducea în eroare
3. Că poporul nostru, cât și celelalte popoare, sunt într-un stadiu avansat de inconștiență, circurile alea cu aplauze, cântece și fundițe sunt de un ridicol total
4. Că ceea ce s-a întâmplat în 89 a fost o pură Lovitură de Stat, un preludiu al Genocidului acestei națiuni
5. Că poporul nostru, având în vedere că încă mai crede că ceea ce a fost în 89 nu a fost Lovitură de Stat, a fost manipulat și continuă să fie manipulat în modul cel mai josnic posibil
6. Că circul numit proces penal prin care soții Ceaușescu au fost condamnați la moarte a fost un circ inuman, diabolic, organizat de animalele intelectuale care au preluat în aparență puterea în România
7. Că o Revoluție reală este singura șansă a națiunii noastre pentru a-și încheia prin ea însăși supliciul
8. Că trebuie să ne căpătăm puterea politică, independența, suveranitatea și să ne-o exercităm prin oameni elevați din punct de vedere spiritual, capabili să ne înalțe din toate punctele de vedere, oameni din sânul poporului
9. Că într-adevăr, 99,9% din omenire are același ADN, iar restul, adică infimul procent cu alt ADN este format din stăpânii acestei omeniri, adică de ființe care, având alt ADN, nu fac parte din omenire, însă fac orice le trece prin cap cu această omenire inconștientă

Iată ce înseamnă sclavie: Stare de totală dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, o categorie socială, un individ. De ce am pus definiția cuvântului sclavie? Pentru a înțelege mai bine în care stare suntem.

Sunt avocatul Libertății

Pledez pentru eliberarea Umanității

Vorbesc obuze și-arunc în aer minciuna, ignoranța, inumanitatea, suferința, sărăcia

Ca un mareșal în război dărâm lumea asta gunoi, compasiv,

Până rămâne numai Libertate, disuasiv

, în vorbele mele meditează Dumnez

Eu, pocnesc din degetele de la mâini fac o nouă Umanitate după asemănarea și după chipul meu acum

Se face liniște și se face fum și din fum o senzație curge-n piept bum

E senzația că filmul ăsta se termină cu actorii arzânu-l și ierând producătorul regizorul scenaristul bla bla bla

E Libertatea îndreptând coloana fără de sfârșit  până la yoga

E Iubirea ca un foc de artificii pe-ntreg cerul iluminând

E Conștiința și în ea Supraconștiința germinând

Energia cretoare care calcă-n picioare toată sclavia din lume galopând

Ca un unicorn în extaz subțiind fiecare obraz vindecând

Egoismul, Frica, Tristețea, Durerea, Mânia, Disprețul, Dezgustul, Nesiguranța cântând

O Umanitate cu mâinile curate nemaculate de propriul ei sânge dansând

O Umanitate fraternă fraternă fraternă vibrând

La unison cu întreg universul eliberată prin versul decan

Ce răsună etern subsemnat cu-n surâs de                    
                                                                   Stoian George-Bogdan

Dați-vă ceasurile cu 50 de ani în urmă!

Când m-am întors din Franța, primăvara trecută, am văzut după ce am trecut vama și-am pătruns în țară o inscripție care mi-a rămas în cap ca un cui: Dați-vă ceasurile cu 50 de ani în urmă! Într-adevăr, suntem într-un retard faimos, noi, românii, într-un retard spiritual, uman, cultural, social, politic de nu ne vine să credem, și culmea e că, ne mândrim cu acest retard, pentru că suntem atât de retardați încât nu putem decât să ne mândrim că suntem astfel. Și cel mai elocvent argument în acest sens este faptul că nu facem nimic, dar nimic, să ne îmbunătățim situația - nici n-am avea ce, la cât suntem de retardați - deși vedem că de la an la an situația e mai nasol.
Politicienii sunt niște golani retardați. Funcționarii publici sunt retardați. Intelectualii sunt retardați. Profesorii sunt retardați. Artiștii sunt retardați. Întreaga națiune, cu infime excepții e retardată. De-aceea nu facem nimic, dar nimic, să ne îmbunătățim situația. Deși știm, căci vedem în fiecare zi, că viața în România nu e chiar frumoasă, ba din contră. Funcționarii noștri publici sunt marionetele unor grupuri de interese străine care, așa cum se poate observa, nu doresc decât să ne extermine, căci na, suntem singura țară din lume care se otrăvește cu mâncare făcută obligatoriu conform Codexului Alimentar obligată prin ordonanță de urgență emisă de Guvernul ei și apoi prin lege ratificată de Parlamentul ei.
În Franța și Spania am văzut ceva ce m-a siderat pe moment: Nu se vindea apă prin magazine sau localuri! De ce? Pentru că apa de la robinet era potabilă. În orice local întrai îți punea pe masă o sticlă cu apă de la robinet, care era ca apa de izvor, n-avea pic de clor.
În București, la fel ca în toate orașele din țară, apa de la robinet e boală curată. Apa Nova, firma care se ocupă cu apa în București, fiind străină, contribuie și ea cum poate la genocidul acestei națiuni, și de-aceea nu face nimic pentru ca apa să fie potabilă. Că dacă prostimea nu se sesizează în acest sens, de ce ar face? Așa că multă lume cumpără apa la pet și bea. E o afacere excelentă să vinzi apă la pet în România - mie unu mi se pare echivalent cu a vinde gheață la Polul Nord.. Personal, cheltuiesc peste 100 de lei pe apă la pet lunar. Ceea ce mi se pare nesimțit, căci mai cheltuiesc și 6 lei pe metru cub de apă de la robinet, cu care mă spăl șamd. Faza e că apa cu care te speli pătrunde prin pori în piele. Fiind boală curată, în sensul că vine pe niște țevi jegoase, e îndoită cu clor, fluor șamd, și pătrunzându-mi în organism, oare nu-mi face ea rău? Vorbind cu diverși medici am aflat că da. Și ce să fac, să mă spăl cu apă la pet? Nici apa la pet cu e prea potabilă, căci dacă te uiți la compoziția ei și cunoști efectele substanțelor pe care le conține, poți concluziona fix că nu e prea potabilă.
Mă plimb prin București și văd din ce în ce mai mulți oameni urâți. Grijile, sărăcia, prostia, boala, mâncarea, apa, urâțesc...

Ave Eminescu!

http://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat_%C8%99i_proletar

"Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră
Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră
Și le subjugă munca vieții lor întregi.

Unii plini de plăcere petrec a lor viață,
Trec zilele voioase și orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeață,
Vara petreceri, Alpii cu frunțile de gheață -
Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid.

Virtutea pentru dânșii - ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebuie să fie brațe tari,
A statelor greoaie cară trebuie-mpinse
Și trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.

Și flotele puternice ș-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ș-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Și-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia - o frază de dânșii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată,
După ce-amar muncirăți mizeri viața toată,
Ați mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Și v-a făcut să credeți că veți fi răsplătiți...
Nu! moartea cu viața a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți.

Minciuni și fraze-i totul ce statele susține,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susțin;
Averea să le aperi, mărirea ș-a lor bine,
Ei brațul tău înarmă ca să lovești în tine,
Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân.

De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?
De ce boala și moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăția cea splendidă și vastă
Petrec ca și în ceruri, n-au timp nici de-a muri?"

Citeam adineauri poemul Împărat și proletar. Mi-am dat seama că atunci când spuneam despre Eminescu că e un prost pentru că mi se părea mie că e șovin și xenofob eram eu prost. Dacă era șovin și xenofob era pentru că străinii ăștia au făcut în toată istoria în așa fel încât să le fim sclavi, și-n toată istoria au cam resușit asta. Eminescu este chiar un imens poet pe care dacă l-ar citi atent și l-ar înțelege, nu națiunea, ci așa zis-a intelectualitate, destinul nostru ar fi altul. Dar împotriva lui s-a desfășurat o campanie menită să-l eludeze din conștiința și din inima națiunii pentru ca cei care ne vor sclavi și ne-au făcut sclavi să își poată face numărul fără ca noi să ne gândim sau să simțim că vrem și trebuie să ne împotrivim. Așa ziși intelectuali de pe la reviste culturale, cumpărați cum cumperi curvele pe trotuar,  au început maxima manipulare a conștiinței naționale împotriva lui Eminescu, manipulare care continuă fără doar și poate. Îmi amintesc că la liceu am învățat un semestru despre Eminescu - zilele trecute uitându-mă prin manualul de limba și literatura română n-am văzut decât o ciornă. Copiii noștri nu mai învață Împărat și proletar, ca să nu aibă idei, ci învață Poema chiuvetei de Cărtărescu. Copiii noștri nu mai învață poeme care să le edifice o cultură, o putere, o conștiință, un sentiment de fraternitate națională, ci dejecțiile tuturor onaniștilor și turtiților spiritual. Pentru că cei care fac manualele, corupți cu un colț de pâine, le fac ca să distrugă conștiința națională complet, ca să ne transforme într-o populație oarbă, fără identitate, incapabilă să-și ia destinul în propriile mâini. Ei sunt urmașii Romei, niște răi și niște fameni, căci noi, românii, nu suntem, iar acel semn de întrebare din Scrisoarea III după Voi sunteți urmașii Romei a fost făcut dintr-un semn de exclamare scris de Eminescu. Căci nu ne tragem din macaronarii ăia niciodată. 
Se mai întâmplă nu fenomen: oamnenii de cultură care aduc aminte despre acest poet, sau despre sentimentul de unitate, fraternitate națională, despre deromânizarea națiunii române, sunt calomniați la maximum de grupul așa zișilor cărturari ai neamului proptiți bine pe la revistele culturale, prin academii și uniuni, pe care forțe străine îi au în buzunare ca pe căței. Nu vă e rușine, domnilor? Manolescu, nu ți-e rușine? Pleșu, nu ți-e rușine? Djuvara, nu ți-e rușine? Patapievici, nu ți-e rușine? Liiceanu, nu ți-e rușine? Etc. Etc. Etc.